A A A + | -

Articolul 1638. Dreptul fidejusorului de a invoca excepţiile debitorului

(1) În raport cu creditorul, fidejusorul poate invoca orice excepţie a debitorului cu privire la obligaţia garantată, chiar dacă excepţia nu mai este disponibilă debitorului din cauza acţiunii sau inacţiunii debitorului care a avut loc după asumarea fidejusiunii.
(2) Fidejusorul are dreptul să refuze executarea obligaţiei de garanţie:
a) dacă, în temeiul legii, debitorul are dreptul de a revoca contractul încheiat cu creditorul şi termenul de revocare nu a expirat;
b) dacă debitorul are dreptul de a suspenda executarea obligaţiei corelative;
c) dacă debitorul are dreptul la rezoluţiunea raportului contractual dintre debitor şi creditor pentru neexecutare.
(3) Fidejusorul nu poate invoca lipsa discernămîntului deplin sau lipsa capacităţii juridice necesare a debitorului persoană fizică sau persoană juridică ori inexistenţa debitorului persoană juridică dacă aceste împrejurări erau cunoscute fidejusorului la momentul asumării fidejusiunii.
(4) Atît timp cît nu s-a prescris extinctiv acţiunea debitorului de declarare a nulităţii relative a contractului sau a altui act juridic din care rezultă obligaţia garantată pe un alt temei decît cel menţionat la alin.(3), deşi debitorul nu a înaintat acţiunea, fidejusorul are dreptul să suspende executarea.
(5) Dispoziţiile alin.(4) se aplică în mod corespunzător în cazul în care debitorul are dreptul de a stinge obligaţia garantată prin compensare.

Articolul 1770. Răspunderea debitorului

(Model Succint) Articolul 1251. Contractul de locaţiune