A A A + | -

Articolul 501. Garantarea dreptului de proprietate

(1) Proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă.
(2) Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii.
(3) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăţi imobiliare cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile ei.
(4) Despăgubirile prevăzute la alin.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin hotărîre judecătorească. În acest caz, decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.
(5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit, cu excepţia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenţii sau infracţiuni. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă.


Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 13 noiembrie 2020

I. Scopul articolului

[…]

II. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică

La determinare mărimii despăgubirii se ține cont doar de valoarea reală a bunului.  Elemente subiective, cum ar fi faptul că exproprietatul cunoștea, înainte de a cumpăra bunul că autoritatea expropriatoare are intenția de a expropria, și, din motive speculative, a cumpărat bunul, sunt irelevante.   Nu putem afirma că expropriatul ar fi de „rea-credință”.  Procedura de expropriere nu constituie un raport delictual, în care s-ar lua în cont vinovăția fiecărei părți (făptuitorul=exproprietarul; victima=expropriatul) la săvârșirea faptei (=încălcarea dreptului de proprietate). Din contra, exproprierea, cu respectarea condițiilor legale, este un mod legal de pierdere a proprietații persoanei particulare și dobândire a proprietății de către autoritatea publică expropriatoare.

Legea nr. 488 din 8 iulie 1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică

Articolul 15. Stabilirea cuantumului despăgubirii
(2) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor patrimoniale supuse exproprierii şi din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale.

(3) La calcularea cuantumului despăgubirii, comisia de experţi şi instanţa de judecată vor ţine cont de preţul la care se vînd imobilele şi drepturile de acelaşi fel în teritoriul respectiv, la data întocmirii actului de expertiză, precum şi de prejudiciile aduse proprietarului sau, după caz, titularilor de alte drepturi reale, luînd în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.

Jurisprudență

1. Despăgubirea dreaptă în caz de expropriere a proprietarului terenului se determină nu doar în baza raportului de evaluare prezentat de stat (49 611,66 lei pentru întregul terenul). Expropriații au demonstrat că valoarea terenului agricol proprietatea lor privată, a fost stabilită de expertul judiciar sub limita valorii de piață a acestuia, și în realitate este 258 400 lei [Încheierea Col. civ. CSJ din 28 octombrie 2020 (dosarul nr. 2ra–1112/20)].

Citat din Încheiere:

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că, în temeiul Legii nr.176 din 10.07.2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor de interes național de construcție a Portului Internațional Liber Giurgiulești, s-a declarat de utilitate publică lucrările de interes național de construcție a Portului internațional Liber Giurgiulești, terenuri proprietate privată, situate în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul. Ca urmare, terenul agricol cu nr. cadastral XXXXXX cu suprafața totală de 0,6241 ha, amplasat în s. Giurgiulești, r-nul Cahul, proprietate privată a pârâților [GP și GM], este supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică de interes național pentru construcția Portului Internațional Liber Giurgiulești.
Instanțele făcând referire la Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică, au reiterat că, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor patrimoniale supuse exproprierii și din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale. La calcularea cuantumului despăgubirii, comisia de experți (la care pot participa câte un reprezentant al expropriatorului și al expropriatului) și instanța de judecată vor ține cont de prețul la care se vând imobilele și drepturile de același fel în teritoriul respectiv, la data întocmirii actului de expertiză, precum și de prejudiciile aduse proprietarului sau, după caz, titularilor de alte drepturi reale, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
La fel, a fost evidențiat că, în cazul în care autoritatea administrației publice și proprietarul terenului nu ajung la o înțelegere în privința prețului de piață al terenului supus înstrăinării forțate, prețul va fi stabilit de instanța judecătorească în baza raportului de expertiză prezentat de experții independenți.
Statul, prin intermediul Agenției Relații Funciare și Cadastru la stabilirea cuantumului despăgubirii de expropriere a terenului agricol pentru cauză de utilitate publică, a propus pârâților [GP și GM] suma de 49 611,66 lei, revenindu-i fiecărui conform cotei-părți de ½ deținută asupra terenului suma de 24 805,83 lei. Instanțele ierarhic inferioare, însă, au considerat că cuantumul despăgubirii propus de Stat nu constituie o dreaptă și echitabilă despăgubire, mai mult, cuantumul despăgubirii nu constituie valoarea reală a terenului agricol pe care ultimii ar fi obținut-o în cazul vinderii terenului la prețul liber de piață, și nici drepturile patrimoniale, care putea fi obținute de către pârâți în rezultatul exploatării potrivit destinației a terenului agricol.
Instanțele nu au reținut ca probă admisibilă raportul de expertiză judiciară nr. 220 din 06 februarie 2019, care printre altele a fost efectuat, la fel, la cererea pârâților, conform căruia valoarea de piață a bunului imobil, la data de 18 decembrie 2018, constituie 50 089 lei, or în conformitate cu Legea cu privire la activitatea de evaluare nr. 989 din 18 aprilie 2020 și hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile nr. 958 din 04 august 2003, pentru aplicarea metodei analizei comparative a vânzărilor este necesar de folosit minim trei bunuri imobile similare care sunt vândute sau propuse spre vânzare, iar expertul a utilizat metoda analizei comparative a vânzărilor, fără a lua în considerare metoda veniturilor, întrucât bunul imobil litigios la moment nu generează venit.
Totodată, concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 220 din 06 februarie 2019 au fost contestate de pârâți, invocând că terenurile analizate de expertul judiciar sunt amplasate în alte unități administrative, decât cel în care se află terenul în litigiu.
Pârâții au prezentat instanței de judecată contracte de înstrăinarea terenurilor agricole amplasate în extravilanul s. Giurgiulești, r-nul Cahul, încheiate în aceiași perioadă, cu o suprafață mai mică decât terenul în litigiu, unde prețul de vânzare, într-un caz este de 200 000 lei, iar în altul de 660 000 lei, astfel, au demonstrat că valoarea terenului agricol proprietatea lor privată, a fost stabilită de expertul judiciar sub limita valorii de piață a acestuia.
În fine, instanțele de judecată conducându-se de regula că, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale, în lipsa altor probe pertinente și concludente, care ar demonstra echitatea despăgubirii propuse de Agenția Relații Funciare și Cadastru, au reținut valoarea de despăgubire a terenului agricol supus exproprierii, stabilită în Raportul de evaluare nr. 17/2012 efectuat de SRL ”Veacon-Plus”, prezentat instanței de pârâții [GP și GM]. Potrivit acestui raport, valoarea estimată a terenului agricol în litigiu calculată prin: metoda prețului normativ constituie 49 612 lei; metoda analizei comparative a vânzărilor constituie 405 892 lei; valoarea de piață recomandată a sectorului de teren constituie 370 264 și valoarea de lichidare a terenului agricol constituie suma de 258 400 lei, iar valoarea de lichidare a ½ cotă-parte – 129 200 lei.

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 501 [online]. Codul civil Adnotat [citat 13 noiembrie 2020]. Disponibil: animus.md/adnotari/501/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.

LPA C civ, art. 9 [Dispoziții tranzitorii privind administratorul persoanei juridice]

Articolul 1000. Drepturile beneficiarului în caz de neexecutare