A A A + | -

Articolul 943. Anatocismul şi capitalizarea

(1) Dobînda, dobînda de întîrziere sau, după caz, penalitatea se calculează numai asupra sumei de bază a obligaţiei pecuniare (capitalului).
(2) Cu toate acestea, dobînzile se pot capitaliza şi pot produce dobînzi dacă s-a prevăzut expres, dar numai pentru dobînzi scadente cel puţin 12 luni.
(3) Dobînda de întîrziere sau, după caz, penalitatea nu se poate capitaliza.
(4) Orice clauză contrară dispoziţiilor prezentului articol este lovită de nulitate absolută. Cu toate acestea, prin contractul de cont curent sau de depozit ori de alt cont de plăţi se poate deroga de la dispoziţiile prezentului articol.


Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 20 mai 2021
Originea reglementării: Art. 8 al Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar; art. 1343-2 Cod civil francez

▮ I. Scopul articolului

1. Dispozițiile art. 942 prevăd obligația de plată a dobânzii legale de întârziere (DLI) în caz de neplată a oricărei sume și că rata DLI se aplică pe întreaga sumă întârziată [→ adnotarea la art. 942].  Privită izolat, norma art. 942 ar putea crea falsa impresie că DLI se aplică și pe dobânzi, alte DLI sau penalități.  Art. 943 are rolul de a limita efectul art. 942, dar și cel al art. 1244, prin interzicerea de principiu a anatocismului.  El dezvoltă regula cuprinsă în art. ex-619 alin.(4), dar cu mai mult detaliu.

DLI plătibilă conform art. 942 ori penalitatea plătibilă conform clauzei penale sunt forme de evaluare a prejudiciului, scutind creditorul de nevoia de a le demonstra.  Faptul că legea exclude anatocismul nu exclude însă dreptul creditorului de a cere repararea prejudiciului cauzat prin neplata dobânzii, dobânzii legale de întârziere ori a penalității conform regulilor generale de la art. 936 și în special demonstrând mărimea costurile suportate, care nu puteau fi evitate, precum și legătura cauzală dintre întârzierea debitorului în plata dobânzii, dobânzii de întârziere ori, după caz, a penalității și costul suportat de creditor [în același sens, v. MuKoBGB, §289, nr. 7; Hotărârea din 9 februarie 1993 BGH, Senatul civil nr. 11, nr. ZR 88/92].

2. Dispozițiile art. 943 au caracter imperativ general și nu ocrotesc doar consumatorii.  Prin urmare, anatocismul este interzis (cu excepțiile permise în alin.(2) și (4)) și în contractele dintre profesioniști (B2B) ori un profesionist și o autoritate publică (B2G).

▮ II. Interzicerea anatocismului

3. Anatocismul (termenul provine din limba greacă: ana — încă o dată, tokos — venit), numit uzual „dobândă la dobândă”, este o practică veche, care tradițional este privită ca un abuz, fiindcă duce la creșterea progresivă și exponențială a poverii financiare pe debitor [Fabrice Gréau, Intérêts des sommes d’argent. În: Rep. civ., octombrie 2016, nr. 112 și urm.].  Ea este cunoscută și reglementată în dreptul comparat (eng. — compound interest [pentru istoric și explicare: https://en.wikipedia.org/wiki/Compound_interest]; ger. — der Zinseszins; fr. — anatocisme; rus. — сложные проценты).

4. Primul efect al art. 943 alin.(1) este că el exclude aplicarea implicită a anatocismului, în lipsă de clauză expresă în contractul din care rezultă datoria întârziată (spre deosebire, de exemplu, de art. 6:119(2) al Codului civil olandez, care prevede că dobânda de întârziere se aplică pe dobânda remuneratorie care nu s-a plătit la scadență).  Prin urmare, la aplicarea art. 1244 în materie de dobândă remuneratorie [→ adnotarea la art. 1244], dar și, în caz de întârziere a plăților, la aplicarea art. 942 ori a unei clauze penale, se va ține cont de precizările aduse de art. 943.  Interdicția anatocismului se referă la penalitățile sub orice formă, atât sub expresie procentuală cât și ca sumă fixă (amendă etc.).

Al doilea efect al art. 943 este că interzice, de principiu, clauzele de anatocism.

Ilustrația 1 (dobânda pe dobândă)
Contractul de împrumut/credit prevede:
„Debitorul este obligat să plătească dobânda la rata de 10% pe an.  [opțiunea 1:] Dobânda se acumulează în fiecare zi și se adaugă la suma de bază a împrumutului/creditului în fiecare zi. [opțiunea 2:] Dobânda se calculează pe împrumut și pe dobânzile deja acumulate zilnic.  La expirarea termenului împrumutului debitorul va restitui împrumutul și va plăti dobânda acumulată”.
Norma juridică de la alin.(1) limitează efectul juridic al acestor formulări și interzice ca dobânda de 10% pe an să se aplice pe dobânzi, și permite ea să se aplice doar împrumutului.

 

Ilustrația 2 (dobânda de întârziere/penalitatea pe dobândă/dobândă legală de întârziere/penalitate)
Contractul de împrumut/credit prevede:
„În cazul în care debitorul nu plătește la termen orice sumă datorată din prezentul Contract, el va fi obligat să plătească o dobândă/penalitate pe suma întârziată la rata de 0,1% per zi de întârziere”.
Norma juridică de la alin.(1) permite efectul juridic al clauzei să se refere doar la acele datorii rezultate din Contract care constituie un capital (suma de bază a împrumutului, a creditului, prețul bunul vândut, chiria, remunerația pentru lucrare sau serviciu), dar nu și asupra dobânzilor, dobânzilor de întârziere ori penalităților rezultate din acea datorie.

5. Norma nu interzice capitalizarea sumelor datorate printr-un contract încheiat de creditor și debitor după ce suma respectivă devine scadentă (în același sens, v. §248 BGB).

Ilustrația 3
Debitorul a luat un împrumut de 10.000 (care nu a devenit scadent) și, deja de 3 luni, a omis să plătească dobândă de 100 și dobândă de întârziere de 50.  Așa cum se arată mai jos, chiar dacă contractul cuprinde o clauză de capitalizare, ea nu are efectul juridic de a capitaliza dobânda (fiindcă ea nu este în întârziere de 12 luni) și nici nu poate capitaliza dobânda de întârziere (din cauza interdicției de la alin.(3)).  
Așadar, debitorul este ocrotit prin faptul că datoria sa nu crește pentru simpla omisiune de a plăti dobânda și dobânda de întârziere.  Totuși, există riscul că creditul, pe baza art. 864 [→ adnotarea la art. 864], va decădea debitorul din beneficiul termenului și va cere plata imediată a împrumutului. 
În acest condiții, debitorul acceptă să încheie un contract prin care suma de 150 se adaugă la împrumut (tehnic, este o novație).
Din data unui asemenea contract, debitorul va datora un împrumut de 10.150, pe care se va aplica dobânda contractuală, iar, în caz de întârziere în restituire, se va aplica și dobânda de întârziere sau, după caz, penalitatea.

6. Uneori, contractele fuzionează partea din capital și partea din dobândă și o divid în rate lunare (rata la credit, rata de leasing etc.).  În acest caz, rata lunară întârziată trebuie descompusă pentru a permite verificarea că pe dobânda, DLI sau penalitatea invocate de creditor s-a aplicat doar pe partea din rată care este capitalul și nu celelalte componente.

▮ III. Excepție: recunoașterea limitată a capitalizării

1) capitalizarea dobânzii

7. Abordarea art. III.–3:709 DCFR este una mai puțin restrictivă, ea prevăzând o regulă supletivă că dobânda scadentă 12 luni se adaugă la capital (devine capital și i se pot aplica dobânzi și penalități ori dobândă legală de întârziere) fără a fi necesară o clauză în acest sens în contract și fără a fi necesară o convenție post-scadență între părți.

8. Alin.(2) recunoaște validitatea clauzei de capitalizare a dobânzii în chiar contractul din care rezultă obligația de plată a dobânzii; contract care, evident, se încheie înainte de scadență [v., în același sens, dreptul francez, art. 1343-2 Cod civil francez, Fabrice Gréau, op. cit., nr. 124 și 125; dar spre deosebire de dreptul românesc, art. 8 OUG nr. 13/2011, care cere capitalizarea să aibă loc sub forma unei convenții post-scadență între părți].  Așadar, se impun trei condiții cumulative pentru capitalizarea dobânzii: 1) suma să fie o dobânda remuneratorie și să nu fie o dobândă de întârziere (dobândă moratorie) ori o penalitate (interzisă expres de alin.(3)); 2) dobânda supusă capitalizării este scadentă mai mult de 12 luni; și 3) contractul din care rezultă dobânda să cuprindă o clauză expresă de capitalizare.

Sugestie de formulare nr. 1:
„În cazul în care o dobândă datorată conform prezentului Contract nu este plătită la scadență, iar neplata ei durează 12 luni, de la împlinirea termenului de 12 luni dobânda respectiva va capitaliza (se va adăuga automat la suma de bază a împrumutului/creditului) şi asupra ei se vor aplica dobânzi, dobândă de întârziere sau, după caz, penalități.”

Sugestie de formulare nr. 2:
„Dobândă datorată conform prezentului Contract se va capitaliza conform art. 943 alin.(2) Cod civil.”
[Notă: în acest caz, clauza poate fi folosită în privința unei dobânzi doar după 12 luni de neplată a ei.]
Ilustrația 4
În contract există o clauză de capitalizare conform formulărilor sugerate mai sus.  Dobânda lunară contractuală trebuia plătită de debitor la 31 ianuarie 2020.  Debitorul omite să o plătească; pe dobânda acelei luni nu se pot socoti dobânzi de întârziere ori, după caz, penalități, decât începând cu 31 ianuarie 2021. Astfel, clauza de capitalizare „se activează” doar după 12 luni de la scadența acelei dobânzi.

9. Efectul capitalizării este că dobânda se consideră, printr-o ficțiune juridică, parte a capitalului din data capitalizării.  Asupra dobânzii capitalizate se pot aplica atât dobânzi, cât și DLI sau, după caz, penalități.

2) capitalizarea penalităților și dobânzilor de întârziere

10. Alin.(3) interzice clauza de capitalizare privitoare la dobânda de întârziere și la penalitate, astfel precizând dispoziția permisivă a alin.(2) și limitarea ei doar la dobânda (remuneratorie).

▮ IV. Excepție: admisibilitatea clauzei de capitalizare când clientul prestatorului de servicii de plată este creditor

11.  Alin.(4) permite includere unei clauze de capitalizare în 1) contractul de cont curent; 2) contractul de depozit ori 3) contractul privind un alt fel cont de plăţi (e.g. cont de card), în sensul că banca sau alt prestator de servicii se poate obliga să plătească dobândă care se va adăuga la soldul contului de plăți și, de atunci, va produce noi dobânzi.  În practica bancară, depozitele „cu capitalizare” sunt un produs bancar menit să atragă clienții băncii. Scopul alin.(4) este de a preciza că regulile anatocismului nu opresc folosirea acestor produse bancare.

Dacă prin card se acordă un credit, această relație nu mai este una de plăți, ci de credit, și ea se supune restricțiilor prevăzute de alin.(1)-(3).

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 943 [online]. Codul civil Adnotat [citat 28.03.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/943/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.

Tabelul de concordanță - art. înainte și după renumerotarea din 1.3.2019

(Model Succint) Articolul 1251. Contractul de locaţiune