A A A + | -

Articolul 2297. Legatul

(1) Testatorul poate acorda prin testament unei sau mai multor persoane (legatari) un drept patrimonial, o sumă de bani, remiterea unei datorii sau oricare alte avantaje patrimoniale (legat) fără a le desemna în calitate de moştenitori.
(2) Prin legat poate fi grevat moştenitorul sau legatarul. Dacă testatorul nu a stabilit altfel, grevat se consideră moştenitorul.


Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 16 aprilie 2021
Originea reglementării: §1939 & 2147 BGB

▮ I. Scopul articolului

1. Articolul are ca scop precizarea sensului noțiunii de legat pentru a o delimita clar de figura juridică de „desemnare de moștenitor”, și alte dispoziții testamentare, precum și de a confirma legalitatea includerii unui legat în testament.  Normele dedicate legatului se cuprind în art. 2297-2342, care formează capitolul cu denumirea omonimă.

▮ II. Noțiunea de legat

1) Delimitarea de desemnare a moștenitorului și de sarcină

2. În alin. (1) al art. 2297 se vorbește în mod negativ că instituirea unui legat este ceva esențialmente diferit de desemnarea moștenitorului.  Diferența decisivă derivă din noțiunea de moștenitor, care este prevăzută de art. 2162: moștenitorul este succesor universal; la momentul deschiderii moștenirii el substituie pe de cujus în drepturile și obligațiile sale.  Ce anume primește legatarul în mod pozitiv rezultă din lecturarea coroborată art. 2297, 2343 și 2323.  Art. 2323 dispune că, odată cu deschiderea moștenirii, în folosul legatarului se naște o creanță de a dobândi obiectul legatului, dar el nu dobândește obiectul legatului direct de la de cujus, ci de la moștenitor [art. ex-1486 C. civ. definea în mod similar legatul: „Testatorul poate acorda prin testament unei persoane avantaje patrimoniale (legat) fără a o desemna în calitate de moștenitor.”].

Ilustrația 1

Testator: Fiica F1 va fi unicul meu moștenitor.  Dar imobilul din str. Constatin Tănase, 3, îl las soției mele S.

Efect juridic: Prima dispoziție testamentară este o desemnare de unic moștenitor.  Doar F1 va fi succesor universal al testatorului.  A doua dispoziție testamentară instituie un legat în folosul soției S.  Imobilul este dobândit, pe calea moștenirii, de către F1 (care va primi un certificat de moștenitor).  Totodată, F este grevată de un legat în folosul lui S (care va primi un certificat de legatar). F1 are obligația de a transmite imobilul în posesia lui S, și a își da consimțământul la RBI pentru a fi radiată și S să fie înregistrată ca unic proprietar al imobilului.
Dacă imobilul este înregistrat în RBI pe numele testatorului decedat, S nu este îndreptățită, prin simpla depunere a certificatului de legatar, să dobândească imobilul din str. Constantin Tănase, 3.  Ea are nevoie de consimțământul lui F1 (art. 430), care nu poate fi refuzat decât dacă regulile privind răspunderea pentru obligațiile masei succesorale dictează altfel.  Consimțământul de regulă se exprimă prin încheierea unui act juridic bilateral autentic (numit uzual de transmitere sau de executare a legatului) dintre moștenitor și legatar.  Este indiferent că moștenitorul a fost sau nu înregistrat în RBI prealabil încheierii actului juridic bilateral, întrucât înregistrarea moștenitorului în RBI nu are efect constitutiv (art. 425 alin.(1)), iar acest act juridic nu este un act de dispoziție arătat la art 425 alin.(3), ci doar un act de executare a unei obligații preexistente, rezultate din moștenire.

3. Noțiunile de „moștenitor” și „legatar” au sensuri juridice complet diferite, chiar dacă ei ambii obțin un avantaj din moștenire.  Legatarul nu este un succesor universal și nici cu titlu particular al lui de cujus, ci doar dobândește o creanță față de persoana grevată cu legat (art. 2323) la deschiderea moștenirii (art. 2325) sau după aceasta (art. 2326).  Așadar, legatul este, pentru legatar, doar o dobândire cu titlu particular, spre deosebire de dreptul francez și românesc, care folosește noțiunea de „legat” pentru a desemna orice dispoziție testamentară de acordare a unui avantaj patrimonial unei persoane, inclusiv desemnarea de unic moștenitor (numită acolo „legatar universal”) sau desemnarea de comoștenitori (numită acolo „legatar cu titlu universal”).  În alte cuvinte, aceste sisteme de drept includ în noțiunea de „legatar” ceea ce în dreptul R. Moldova și dreptul german se numește „moștenitor testamentar”.  Așadar, cititorul ar trebui deci să abordeze cu extremă atenție literatura juridică din acele sisteme de drept [pentru dreptul românesc, v. Dan Chirică, Tratat de drept civil. Succesiunile și liberalitățile, e. II-a, ed. Hamangiu, București, 2017, nr. 647 și urm., p. 221 și urm.; → adnotarea la art. 2213, nr. 33 și 34; pentru detalii în dreptul comparat, v. Tobias Helms, Legacies, p. 1049 și urm., în: Max Planck Encyclopedia].

4. Dreptul succesoral al Republicii Moldova, după modelul BGB, recunoaște doar legatul obligațional (ger. — Damnationslegat) și nu recunoaște legatul cu efecte reale (ger. — Vindikationslegat) [v., similar, în dreptul austriac, Eccher/Erbrecht, nr. 9/5, p. 116].  Dacă moștenirea este guvernată de o lege străină și s-a instituit un legat real conform legii străine, dar în masa succesorală există imobile sau alte bunuri dreptul asupra cărora este supus înregistrării într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv din Republica Moldova, atunci în Republica Moldova acest legat urmează a fi adaptat ca un legat cu caracter obligațional [pentru o discuție a problemei, v. hotărârea CJUE din 12 octombrie 2017, în cauza Kubicka, C-218/16].

5. Legatul se deosebește de sarcină, care la fel obligă moștenitorul sau legatarul să execute o prestație, însă fără a acorda unui terț o creanță [→ adnotarea la art. 2343].  În aceeași cheie, nu există creanță a beneficiarului și, prin urmare, nu suntem în prezența unui legat, dacă testatorul a prevăzut prestația față de beneficiar doar ca condiție de eficacitate a unei alte dispoziții pentru cauză de moarte [v. MuKoBGB, §1939, nr. 2].

6. Legatul poate fi definit ca dispoziție pentru cauză de moarte prin care testatorul instituie în folosul beneficiarului (numit legatar) un drept de creanță față de moștenitorul grevat sau un alt legatar grevat.  În caz de dubii, determinarea dacă o dispoziție testamentară constituie o desemnare de moștenitor sau instituire de legat se face prin interpretarea testamentului, conform regulilor de interpretare din Cartea a IV-a C. civ. [→ adnotarea la art. 2213, nr. 33 și 34, precum și dispozițiile art. 2240].

Legatul, care esențialmente se instituite printr-un testament, trebuie delimitat de acte juridice între vii (inter vivos) ale lui de cujus, și anume: donația (art. 1198), și desemnarea unui terț beneficiar într-un contract închieat de de cujus (art. 1096), cum ar fi desemnarea copilului ca beneficiar într-o poliță de asigurare de viață contractată de de cujus [v., în dreptul francez, Philippe Malaurie. Claude Brenner, Droit des successions et des libéralités, 7e édition, LGDJ, 2016, Paris, nr. 32, p. 46; Jérôme Kullmann, Assurance de personnes : vie – prévoyance, În: Rep. civ., janvier 2013, nr. 208 și urm.; v., în dreptul german, MuKoBGB, §1939, nr. 3; v. în dreptul austriac, Eccher/Erbrecht, nr. 1/20, p. 8].

7. Atribuirea, prin testament, către o persoană, a unui grup de bunuri importante din masa succesorală, poate fi calificată nu drept legat, ci drept desemnare de comoștenitor cu o cotă succesorală în proporția acelui grup de bunuri (art. 2542 alin.(4)) sau chiar drept o desemnare a acelei persoane drept moștenitor unic dacă se înțelege că testatorul a dorit, ca acea persoană, după efectul său practic și economic, să o substituie în toate relațiile sale din viața civilă [→ jurisprudența constantă germană: BayObLG, Beschluß vom 10. 5. 2004 – 1Z BR 110/03; OLG München, Beschluß vom 19.02.2020 – 31 Wx 231/17, 31 Wx 502/19].

2) Legatarul nu dobândește de plin drept elementul de activ din masa succesorală

8. Principiul că legatul se limitează la instituirea unei creanțe în folosul legatarului are ca efect că legatarul nu dobândește de plin drept vreun bun ori drept din masa succesorală.  Mai mult, prin legat nu se poate institui ori stinge efecte juridice asupra elementelor de activ din masa succesorală.  De exemplu, testatorul nu poate ierta (remite) o datorie prin testament, ci doar poate obliga moștenitorul să o remită.  Acesta trebuie delimitat de un contract de remitere de datorie între vii (art. 988).  De asemenea, prin legat nu se poate constitui în mod direct un drept real asupra unui obiect din masa succesorală ori să dispună de un drept asupra unui asemenea obiect, ori să le greveze, ori să îi acorde calitatea de membru într-o persoană juridică, ci legatarul are doar dreptul de a cere aceste prestații de la persoana grevată.  Un legat cu caracter real trebuie recalificat în legat obligațional (art. 2297) și, după caz, o instrucțiune privitor la partaj (art. 2504).

9. Totuși, dreptului la legat i se aplică principiul dobândirii de drept, în sensul că legatarul dobândește dreptul său de creanță chiar de la deschiderea moștenirii, sub rezerva dreptului său de a renunța la legat (art. 2325 și 2329).

Din perspectiva moștenitorului, grevarea sa cu un legat nu echivalează cu o obligație de a încheia un careva contract de donație cu legatarul.  Între moștenitor și legatar se naște un raport obligațional extracontractual, de drept succesoral.  Din perspectiva legatarului, el devine proprietar al obiectului legatului din momentul când este îndeplinită formalitatea prevăzută ca modus, adică, în sensul art. 510, predarea bunului nesupus înregistrării în posesia legatarului ori, după caz, înregistrarea dreptului legatarului în registrul de publicitate.  Consimțământul dat de moștenitor la registrul de publicitate nu este titulus în sensul art. 424 alin.(1) și nici certificatul de moștenitor nu este titulusTitulus al legatarului, izvorul raportului obligațional, rezidă în faptul juridic complex format din testament, decesul testatorului și lipsa renunțării la legat de către legatar.  Certificatul de legatar certifică că titulus există în volumul indicat în certificat (art. 2554 și 2557 alin.(1)).

Dreptul la legat nu se naște dacă legatarul este decăzut de la moștenire în sensul art. 2176 alin.(2), de exemplu, dacă nu era în viață la momentul deschiderii moștenirii (art. 2310) ori era nedemn de a moșteni testatorul (art. 2175).  Art. 2167, privind capacitatea succesorală, se aplică prin analogie (art. 6) și capacității de a fi legatar.

3) Legatul prioritar

10. De principiu, legatarul nu este moștenitor, însă aceasta nu exclude ca un moștenitor să primească un legat, adică un legat prioritar (art. 2300).  Faptul dacă s-a instituit un legat sau doar o instrucțiune privind partajul (art. 2504) poate fi interpretabil, în special dacă testatorul a dispus că un comoștenitor urmează a primi un bun determinat din masa succesorală.

11. Totodată, dacă legatul este făcut în folosul unei persoane care, totodată, este moștenitor rezervatar [→ adnotarea la art. 2533], atunci persoana trebuie să opteze între a păstra legatul (cu efect că ea pierde, de plin drept, rezerva succesorală) sau a renunța la legat (cu efect că ea păstrează, de plin drept, rezerva succesorală, dar poate renunța la ea conform regulilor generale privind renunțarea la moștenire).  Din jocul acestor reguli deducem că legiuitorul pornește de la prezumția că legatul instituit în folosul unui moștenitor rezervatar are ca scop, în ochii testatorului, de a satisface rezerva succesorală și, totodată, de a motiva rezervatarul să nu accepte moștenirea și să nu devină moștenitor.

▮ III. Obiectul legatului

1) Noțiunea de obiect al legatului

12. Faptul că prin legat să instituie o creanță face posibilă ca orice prestație să facă obiectul ei [pentru obiectul prestației, v. art. 774].  Deci prestația poate consta în a da, a face sau a nu face ceva din partea persoanei obligate.

Textul de lege exemplifică obiectul legatului: 
— un drept patrimonial (real, de creanță, de proprietate intelectuală): mamei voastre să îi dați casa; constituirea unui uzufruct asupra unui pachet de acțiuni; drept de abitație asupra unei locuințe (dar mama voastră va avea dreptul să locuiască, pe toată viața, în casă); cesiunea unei creanțe;
— plată unei sume de bani: va transmite prietenului meu P1 5.000 lei; 
— remiterea unei datorii: iert datoria feciorului F2 de 10.000 față de mine.

2) Executarea gratuită a legatului; legătura cu contraprestația

13. Legatul este o dispoziție gratuită a testatorului, adică este o liberalitate, iar legatarul nu datorează o contraprestație pentru creanța rezultată din legat.  Însă chiar dacă instituirea legatului se face cu titlu gratuit, nu există impedimente ca dreptul la obiectul prestației să fie condiționat de o contraprestație [v. MuKoBGB, §1939, nr. 7].  De exemplu, creanța legatarului poate consta în dreptul de a cere încheierea unui contract de la persoana grevată (de exemplu, legatul constă într-o opțiune a legatarului de cumpărare a unui obiect din masa succesorală).  Acest din urmă contra, evident că va fi cu titlu oneros.  De asemenea, nu este necesar a contractul cu titlu oneros spre care este îndreptat legatul să fie favorabil legatarului (de pildă, prețul cumpărare în baza opțiunii menționate în exemplul anterior poate fi superior prețului de piață al bunului).  Privind ipoteza răspunderii nelimitate, v. art. 2337.

3) Obiectele legatului

14. Orice prestație poate face obiectul unui legat (de obicei, o sumă de bani), dar și proprietatea asupra unor bunuri mobile sau imobile, a uzufructului, alte drepturi reale existente sau care urmează a fi constituite, constituirea unei garanții, renunțarea la un drept real sau remiterea unei datorii (art. 2322), a unei părți sociale sau pachet de acțiuni.  Legatul poate consta în dreptul de a primi posesia, folosința unui bun ori de a se încheia un contract (de vânzare, de locațiune, de împrumut etc.).  La fel, prestarea unui serviciu sau întreținerea unei persoane poate face obiectul legatului.

4) Restricții față de propriu patrimoniu și legatul de dobândire

15. Libertatea testamentară a testatorului se limitează la propriul său patrimoniu.  Dar asta nu înseamnă că obiectul legatului trebuie să se afle în masa succesorală la momentul deschiderii moștenirii, ci se permite și un legat prin care legatarul are dreptul de a cere dobândirea proprietății (sau altui drept real ori de creanță) asupra unui obiect de la un terț de către persoana grevată (art. 2318 alin. (1) și 2319).  Masa succesorală va fi grevată prin aceea că obiectul legatului se va dobândi folosind valorile existente în masa succesorală.

5) Nu este necesară o determinare definitivă în testament

16. Nu este necesar ca obiectul prestației să fie determinat definitiv în testament.  Legea permite legatul opțional (art. 2304), general (art. 2305) și de scop special (art. 2306), în care obiectul prestației urmează a fi determinat de persoana grevată, de legatar sau de un terț.  Art. 2192 alin.(4) astfel este restrâns considerabil în materie de legat.

▮ IV. Legate legale

17. Noțiunea de legat din art. 2297 se referă doar legatul rezultat din testament.  Suplimentar, C. civ. prevede legat legal în caz de preciput [→ adnotarea la art. 2186] și întreținerea de 40 de zile (art. 2420), fiindcă ele tot acordă o creanță de a obține o prestație din masa succesorală, nu constituie o instituire de moștenitor și fiindcă legea dispune că dispozițiile privind legatul se aplică în mod corespunzător.  Dreptul mamei moștenitorului conceput de a fi întreținută (art. 2408) nu constituie un legat legal [v. MuKoBGB, §1939, nr. 11].

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 2297 [online]. Codul civil Adnotat [citat 16 aprilie 2021]. Disponibil: animus.md/adnotari/2297/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.

 

Tabelul de concordanță - art. înainte și după renumerotarea din 1.3.2019

(Model Succint) Articolul 1251. Contractul de locaţiune