Articolul 1980. Domeniul de aplicare
(1) Consecinţele juridice ale îmbogăţirii obţinute în temeiul unui contract sau unui alt act juridic valabil şi eficient sînt reglementate de alte dispoziţii legale dacă acele reguli acordă sau exclud dreptul la restituirea îmbogăţirii, prin efectul revocării, rezoluţiunii, reducerii obligaţiei corelative sau pe alt temei.
(2) Dispoziţiile prezentului capitol nu afectează orice alt drept de restituire sau recuperare prevăzut de dispoziţiile legale în materie de proprietate, contracte sau alte dispoziţii legale.
(3) Cu toate acestea, dacă persoana dezavantajată are:
a) atît o pretenţie pe baza prezentului capitol la restituirea îmbogăţirii nejustificate,
b) cît şi o pretenţie de reparare a dezavantajului (fie împotriva persoanei îmbogăţite sau a unui terţ) sau un drept de recuperare pe baza altor dispoziţii legale ca rezultat al îmbogăţirii nejustificate, atunci satisfacerea uneia dintre pretenţii reduce cealaltă pretenţie în acelaşi volum.
(4) Regula prevăzută la alin.(3) se aplică de asemenea dacă o persoană se foloseşte de un bun al persoanei dezavantajate, astfel încît acesta majorează patrimoniul altei persoane, iar conform dispoziţiilor prezentului capitol:
a) cel ce se foloseşte este obligat faţă de persoana dezavantajată să întoarcă valoarea folosinţei; şi
b) dobînditorul este obligat faţă de persoana dezavantajată în legătură cu majorarea patrimoniului său.
Adnotare:
Autor: Oleg Efrim
Publicat: 4 ianuarie 2021
Originea reglementării: Art. VII. – 7:101, 7:102 DCFR
▮ I. Scopul articolului
1. Articolul comentat stabilește domeniul de aplicare a prevederilor cu privire la îmbogățirea nejustificată, relația cu alte instituții și norme de drept civil care prevăd efecte restitutorii și oferă soluții eventualelor situații de concurență dintre aceste diferite norme.
▮ II. Raportul dintre normele cu privire la contracte și regulile îmbogățirii nejustificate
2. După regula generală, o îmbogățire este justificată dacă rezultă dintr-un contract, un alt act juridic, o hotărâre judecătorească sau un alt temei legal (art.1981, alin.(1) lit.(a)). Problema restituirii prestațiilor făcute în temeiul unui contract se pune în diferite cazuri de ineficacitate a contractului (nulitate, ineficiență, rezoluțiune, revocare, imposibilitate fortuită de executare). Prestațiile obținute în temeiul unui act juridic nul sau anulat, precum și alte îmbogățiri obținute din aceste prestații urmează a fi restituite urmând prevederile legale cu privire la îmbogățire nejustificată (art. 331 alin. (5)).
3. În cazul contractelor, regulile îmbogățirii nejustificate nu se aplică dacă și în măsura în care dispozițiile cu privire la contract sau la alte acte juridice oferă un drept la restituirea îmbogățirii, ca și consecință a revocării, rezoluțiunii, reducerii obligației corelative sau altfel. Astfel, în cazul rezoluțiunii raportului contractual, obligațiile neexecutate se sting. Dacă o executare a avut loc, trebuie să aibă loc restituiri, îndreptate spre a restabili status quo ante existent, până la începerea executării obligațiilor. Restabilirea echilibrului în acest caz se realizează conform prevederilor legale prevăzute de art. 926, după care prestațiile obținute în temeiul unui contract supus rezoluțiunii urmează a fi restituite, împreună cu fructele generate de prestație. Și în cazul revocării contractelor, obligațiile de restituire se vor realiza conform normelor speciale de la revocare (art. 1056, art. 1064). Similar, debitorul care nu execută obligația din cauza unui impediment justificator permanent sau este în imposibilitate fortuită de a-și executa obligația va trebui să restituie tot ce a primit conform art. 904, alin.(4) sau art. 989 corespunzător, și nu potrivit regulilor de la îmbogățire nejustificată. Cu excepția cazului condiției rezolutorii care operează cu efect retroactiv (art. 354, alin.(1)), regulă de mai sus este valabilă și pentru restituirea prestație ca urmare a survenirii condiției rezolutorii (art. 353, alin.1).
4. Normele de la îmbogățire nejustificată nu se vor aplica nici în cazul în care prevederile speciale cu privire la contracte exclud un drept de restituire (art. 911 alin.(2), art. 929 alin.(1)).
Ilustrația 1 În temeiul unui contract de vânzare-cumpărare, A a livrat lui B un lot de produse alimentare. La recepționare, cumpărătorul a constatat că marfa este cu termen de valabilitate expirat. B a fost nevoit să distrugă marfa și a făcut uz de dreptul său de a rezolvi contractul pentru neexecutare esențială. În acest caz, B este îndreptățit să nu restituie valoarea prestației, conform art.930, alin. (4). B nu va putea fi constrâns să restituie valoarea prestație conform regulilor îmbogățirii nejustificate, or în acest caz aceasta ar însemna anihilarea normelor cu privire la obligații, care exclude dreptul la restituire.
▮ III. Interferența dintre dreptul la restituirea îmbogățirii oferit de diferite instituții de drept civil. Soluția în cazul concurenței de norme care prevăd dreptul la restituirea îmbogățirii.
5. Alin.(2) se referă la drepturile specifice de restituire care sunt prevăzute de alte instituții ale dreptului civil. Astfel de îndreptățiri pot fi regăsite în normele cu privire la proprietate sau alte drepturi reale, în cele cu privire la contracte și alte obligații, în reglementările privind repararea prejudiciului cauzat prin delict sau în prevederile cu privire la gestiunea de afaceri. Astfel, în virtutea prevederilor art. 493, posesorul deposedat de bun poate cere restituirea bunului pe calea acțiunii în reintegrare; art.583 se referă la dreptul proprietarului de a-și revendica bunul în cazul în care acest a fost dobândit în temeiul unui act juridic lovit de nulitate absolută sau relativă ori al unui act juridic ineficient în partea îndreptățirii dobânditorului.
6. Conform art. 1976, gerantul este obligat să predea tot ceea ce a primit ca rezultat al gestiunii. Repararea prejudiciului cauzat prin delict se face în natură, prin restabilirea situației anterioare (transmiterea unui bun de același gen şi de aceeași calitate, repararea bunului deteriorat etc.), iar dacă aceasta nu este cu putință, ori dacă persoana vătămată nu este interesată de repararea în natură, prin plata echivalentului bănesc (despăgubire) (art. 2025).
7. Scopul normelor care se conțin în alin. (3) este de a exclude posibilitatea unei recuperări duble pentru persoana dezavantajată. Această situație este posibilă când creditorul are un drept la acțiune în virtutea normelor cu privire la îmbogățirea nejustificate și, de asemenea, are un alt drept la restituire, fundamentat pe alte prevederi legale. Problema concurenței dintre diferite norme și normele privind îmbogățirea nejustificată este soluționată prin dispoziția care stabilește că satisfacerea unei pretenții fundamentate pe anumite prevederi legale, reduce în acest volum pretenția întemeiată pe normele cu privire la îmbogățire nejustificată și invers.
Ilustrația 2 Urmare a constatării nulității contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătorul este obligat să restituie vânzătorului bicicleta primită în proprietate. Potrivit art. 331 alin. (5), prestațiile executate în temeiul unui contract nul sau anulat, precum și alte îmbogățiri realizate din acele prestații urmează să fie restituite conform regulilor îmbogățirii nejustificate. În același timp, proprietarul are la îndemână acțiunea în revendicare, care poate fi exercitată conform prevederilor art.583. Satisfacerea acțiunii în revendicare exclude dreptul vânzătorului de a pretinde restituirea bicicletei în temeiul normelor de la îmbogățire nejustificată. Suplimentar, vânzătorul va putea pretinde valoarea folosinței bicicletei în temeiul art.1993.
8. Alin. (4) extinde regula comentată mai sus și referitor la situația în care o persoană folosește bunul persoanei dezavantajate într-un mod, în care majorează patrimoniul unui terț. În cazul în care atât cel care a folosit bunul, cât și terțul au obligație de restituire a îmbogățirii (valoarea folosinței bunului și valoarea creșterii patrimoniului terțului), satisfacerea unei pretenții, exclude dreptul de a o cere pe cealaltă.
Ilustrația 3 A a folosit tractorul care aparține cu drept de proprietate lui B, pentru a ara terenul agricol a lui C. În lipsa acordului lui B de a i se folosi proprietatea, A s-a îmbogățit cu valoarea folosinței, iar C — cu valoarea serviciului de arat al terenului. Încasarea valorii serviciului de la proprietarul terenului exclude pentru B posibilitatea încasării folosinței de la A.
Mod de citare recomandat:
Oleg Efrim, Adnotare la art. 1980 [online]. Codul civil Adnotat [citat 23.11.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/1980/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.