Articolul 2159. Răspunderea donatarilor şi a dobînditorilor de rea-credinţă

(1) În cazul în care fiduciarul înstrăinează un drept al fiduciei către un terţ, iar înstrăinarea nu corespunde condiţiilor fiduciei, fiducia este opozabilă dobînditorului dacă:
a) înstrăinarea este cu titlu gratuit; sau
b) dobînditorul cunoaşte sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască că înstrăinarea se face de către un fiduciar şi că ea nu corespunde condiţiilor fiduciei.
(2) Se consideră că dobînditorul trebuia, în mod rezonabil, să cunoască un fapt dacă:
a) faptul ar fi fost evident în cadrul unei examinări prudente în mod rezonabil; şi
b) luînd în considerare natura şi valoarea dreptului, natura şi costul unei asemenea examinări şi uzanţele, este echitabil şi rezonabil de a aştepta ca dobînditorul, în acele circumstanţe, să facă acea examinare.
(3) Dobînditorul căruia fiducia îi este opozabilă conform alin.(1):
a) poartă o obligaţie de restituire titularului masei patrimoniale fiduciare;
b) are un drept corelativ de a i se restitui orice beneficiu acordat cu titlu de contraprestaţie.
(4) Cu toate acestea, fiducia încetează a fi opozabilă dobînditorului conform alin.(1) dacă:
a) contraprestaţia oferită de dobînditor face obiectul unei dispuneri în cadrul executării unei obligaţii de fiduciar; sau
b) fiduciarul sau un terţ satisface obligaţia de a restabili masa patrimonială fiduciară.
(5) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător în cazul în care fiduciarul constituie în folosul unui terţ un drept de garanţie sau un alt drept limitat asupra dreptului fiduciei.