Articolul 2500. Excluderea partajului prin dispoziţia celui care a lăsat moştenirea
(1) Cel care a lăsat moştenirea poate dispune pentru cauză de moarte ca partajul masei succesorale sau al bunurilor distincte din masa succesorală să fie exclus sau să depindă de respectarea unui termen de notificare. Dispoziţiile art.1951 alin.(2) şi (3), 1952 şi 1953, precum şi ale art.496 se aplică în mod corespunzător.
(2) Dispoziţia testamentară nu are efect dacă au trecut 30 de ani de la momentul deschiderii moştenirii. Testatorul poate stabili ca dispoziţia testamentară să fie valabilă pînă la intervenirea unui anumit eveniment în privinţa unui comoştenitor sau, dacă desemnează un moştenitor subsecvent sau dispune un legat, pînă la survenirea moştenirii subsecvente ori, respectiv, intervenirea devoluţiunii legatului. Atunci cînd comoştenitorul în privinţa căruia trebuie să intervină un eveniment este o persoană juridică se aplică dispoziţiile cu privire la termenul de 30 de ani.
(3) Masa succesorală nu poate fi partajată pînă la expirarea termenului sau survenirea evenimentului prevăzut la alin.(1) ori, după caz, la alin.(2), cu excepţia cazului în care comoştenitorii convin altfel unanim.
Adnotare:
Originea reglementării: §2044 BGB