Articolul 311. Actele juridice de conservare, de administrare şi de dispoziţie

(1) Act juridic de conservare este actul prin care se urmăreşte preîntîmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil.
(2) Act juridic de administrare este actul prin care se urmăreşte o obişnuită punere în valoare a unui bun sau patrimoniu.
(3) Act juridic de dispoziţie este actul care are ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu drepturi reale limitate.

---

Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 1 februarie 2025

▮ I. Scopul

Articolul introduce clasificarea clasică a actelor juridice după impactul lor asupra patrimoniului autorului actului: de conservare, de administrare și de dispoziție.

Clasificarea are importanță din perspectiva rigidității condițiilor de validitate: pe când pentru actele de conservare condițiile de capacitate de exercițiu sunt minime, pentru actele juridice de dispoziție, se cere capacitatea deplină de exercițiu.  De asemenea, pentru unele acte juridice de dispoziție (e.g. cele care au ca obiect imobilele) legea impune forma autentică.

▮ II. Actele de conservare

Actele de conservare au ca scop preîntîmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil.  Ele pot fi îndreptate spre preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil:

a) preîntîmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil, adică o pierdere de natură juridică: introducerea unei acțiuni în justiție pentru a întrerupe cursul prescripției extinctive care, în caz contrar, va expira; introducerea unei acțiuni pentru a asigura viitoarea executare silită a dreptului subiectiv civil, de exemplu prin introducerea unei acțiuni oblice sau a unei acțiuni pauliene;

b) pe cale indirectă, prin deteriorarea, de natură materială, a obiectului dreptului subiectiv civil: încheierea unui contract de antrepriză pentru a efectua o reparație de urgență.

Minorul de la 7 ani are capacitatea de exercițiu restrânsă de a întocmi acte juridice de conservare fără consimțământul părintelui sau tutorelui. Aceeași capacitate o are persoana pusă sub o măsură de ocrotire judiciară.  Actele juridice de conservare ale persoanei cu discernământ limitat (e.g. adult cu dizabilități mentale) nu poate fi anulat pe motiv de discernământ diminuat, atâta timp cât actul într-adevăr este necesar, adică este unul de conservare.

În materie de coproprietate, fiecare coproprietar are dreptul să încheie acte juridice de conservare în privința bunului comun, fără a fi necesară încuviințarea celorlalți coproprietari.

▮ III. Actele de administrare

Noțiunea de acte juridice de administrare este una reziduală, adică ea cuprinde toate actele care nu sunt nici de conservare, nici de dispoziție: încheierea contractului de locațiune, de comodat, de depozit; contractarea unor lucrări de reparații asupra unului bun care nu sunt necesare, dar sunt doar utile sau doar voluptorii.

Noțiunea „acte juridice de administrare” nu trebuie confundată cu cea de „administrare” a unei persoane juridice de către administrator (acesta având împuternicirea de a încheia, în principiu, orice tip de acte juridice din numele persoanei juridice) sau „administrare” a unei mase patriomoniale (e.g. masă succesorală, masă fiduciară) de către administratorul ei, executorul testament sau, respectiv, de către fiduciar.

▮ IV. Actele de dispoziție

Actele juridice de dispoziție includ:

a) acte juridice care au ca rezultat ieșirea din patrimoniul autorului actului a unui drept:

i) un act juridic translativ de drepturi: vânzare-cumpărare, înstrăinare cu condiția întreținerii, donație, schimb, aport în capitalul social; cesiune de creanță etc. Printre actele unilaterale de dispoziție enumerăm testamentul;

ii) un act juridic prin care dispunătorul renunță la un drept: renunțarea la dreptul de proprietate; renunțarea la o acțiune în justiție; consimțământul dat la radierea unui drept înregistrat din registrul de publicitate; renunțarea la prescripție; renunțarea la o datorie (remiterea de datorie).  Acestea, de regulă, poartă forma unui act juridic unilateral;

b) acte juridice care au ca rezultat grevarea dreptului autorului actului cu un drept real limitat: constituirea unei ipoteci, a unei superficii, a unui uzufruct etc.

Acestea sunt cele mai grave acte juridice, iar legea impune reglementări pentru a proteja consimțământul autorului actului juridic și a evita regretele ulterioare.  Pentru actele juridice de dispoziție, se cere capacitatea deplină de exercițiu a autorului.  De asemenea, pentru unele acte juridice de dispoziție (e.g. cele care au ca obiect imobilele), legea impune forma autentică.

În materie de coproprietate, actele juridice de dispoziție în privința bunului comun necesită consimțământul tuturor coproprietarilor.

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 311 [online]. Codul civil Adnotat [citat 23.02.2025]. Disponibil: animus.md/adnotari/311/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.