Articolul 779. Obligaţiile corelative
(1) Obligaţia unei persoane este corelativă obligaţiei care incumbă altei persoane în una dintre următoarele situaţii:
a) executarea obligaţiei se face în schimbul executării celeilalte obligaţii;
b) aceasta constă într-o obligaţie de a contribui la sau de a accepta executarea celeilalte obligaţii;
c) obligaţia este atît de clar legată de cealaltă obligaţie sau de obiectul ei, încît executarea unei obligaţii poate fi privită în mod rezonabil ca dependentă de executarea celeilalte obligaţii.
(2) Obligaţiile corelative se pot naşte din contracte (contracte sinalagmatice), precum şi din alte temeiuri de naştere a obligaţiilor.
Adnotare:
Originea reglementării: art. III. – 1:102(4) DCFR