Articolul 2006. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o persoană cu funcţie de răspundere

(1) Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcţie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcţie de răspundere va răspunde solidar în cazul intenţiei sau culpei grave.
(2) Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile indicate la alin.(1).
(3) Obligaţia de reparare a prejudiciului nu se naşte în măsura în care cel prejudiciat a omis, cu intenţie ori din culpă gravă, să înlăture prejudiciul prin mijloace legale.
(4) În cazul în care o autoritate publică are o obligaţie impusă de un act adoptat în scopul protecţiei contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligaţiei, cu excepţia cazului cînd autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligenţă rezonabilă în executarea obligaţiei.
(5) Autoritatea publică nu răspunde pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omisiunea de a-l adopta.

---

Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 11 decembrie 2024

▮ Contenciosul administrativ

Condițiile și procedura pentru înaintarea unei pretenții de reparare a prejudiciului sunt guvernate, în principal, de Codul administrativ (C. adm).  Acest cod nu enunță în mod separat dreptul la repararea prejudiciului cauzat printr-o activitate administrativă ilegală. Acest drept se fondează pe normele constituționale, procesuale și materiale: persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei (art. 53 alin. (1) din Constituție). Art. 227 din Codul de procedură civilă și art. 2005 C. civ. enunță o regulă similară.

Aici trebuie reținute două reguli de bază care reiese din filosofia C. adm.: (a) pretenția de stabilire a despăgubirii poate fi înaintată după ce s-a constatat ilegalitatea activității administrative; și (b) despăgubirea trebuie stabilită de către autoritatea publică, pentru ca instanța să nu se substituie autorității publice.

Etapa 1 — constatarea faptei ilicite

Pretenția de reparare a prejudiciului poate fi înaintată doar după ce s-a stabilit, în mod benevol de către autoritatea publică sau pe cale judiciară, că a existat o activitate administrativă ilegală. De exemplu, autoritatea a refuzat să emită personaei o autorizație (act administrativ). În baza unei acțiuni în obligare instanța a anulat refuzul și a obligat autoritatea publică să emită autorizația (art. 224 alin. (2) lit. b) C. adm.).  Prin urmare, instanța a recunoscut fapta ilegală a autorității.

Anume în acest sens art. 167 alin. (4) C. adm. dispune: dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se examinează de autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată.

Etapa 2 — despăgubirea

Din momentul constatării judiciare a faptei ilegale a autorității, persoana îndreptățită pretinde, prin cerere către autoritate, repararea prejudiciului.  C. adm. are în vedere că o autoritate ar trebui să ia decizia să plătească despăgubiri în mod voluntar, fără a fi silită printr-o hotărâre judecătorească: decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual (art. 10 alin. (2) C. adm).

De asemenea, în cazul în care autoritatea revocă un act administrativ individual legal favorabil, potrivit art. 146 alin.(4) C. adm, ea este obligată, la cerere, să plătească despăgubiri persoanei afectate.

Termenele de examinare de către autoritate a pretenției (cererii) de despăgubire: În cazul depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ individual sau normativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care hotărîrea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă (art. 60 alin. (3) C. adm.). Dacă autoritatea publică a anulat un act administrativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care decizia cu privire la anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă (art. 60 alin. (3) C. adm.). Termenul de soluționare a pretenției extrajudiciare este de 30 de zile (art. 60 alin. (1)), dar el este stabilit doar pentru repararea prejudiciului rezultat dintr-un act administrativ sau normativ ilegal.

Etapa 3 — stabilirea judiciară a despăgubirilor

Dacă la etapa a 2-a autoritatea a refuzat să stabilească despăgubiri, persoana îndreptățită introduce o acțiune în obligare de stabilire a despăgubirilor.

Dacă la etapa a 3-a autoritatea a stabilit despăgubiri prea mici, persoana îndreptățită introduce o acțiune în contestare a deciziei respective.

▮ Alin. (5) actul normativ

Norma alin. (5) se referă la actele normative legale, deoarece regula specială și mai nouă din C. adm art. 60 alin. (3) prevede expres că se pot cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat printr-un act normativ ilegal.

▮ Jurisprudență CtEDO

În hotărârea din 3 decembrie 2024 (cauza Svartan v. Croația, cererea nr. 57507/19), CtEDO a reafirmat că dreptul la viață implică obligația pozitivă a statului de a lua măsuri adecvate pentru reducerea riscurilor la care sunt expuse persoanele. În această cauză, Curtea a constatat încălcarea dreptului la viață din cauza modului superficial în care trei polițiști au efectuat o percheziție bazată pe un denunț anonim. Denunțul semnala că un vecin al reclamantului deținea ilegal un arsenal semnificativ de arme și muniții, deși era cunoscut pentru abuzul de alcool și comportamentul agresiv.

Curtea a concluzionat că autoritățile nu au manifestat diligența necesară pentru a reduce riscurile asociate deținerii ilegale de arme, în contextul în care erau deja cunoscute informații despre răspândirea acestei practici în zonă, ca urmare a conflictului armat anterior. Potrivit Curții, reacția inadecvată a autorităților a contribuit direct la tragicul incident în care persoana în cauză a împușcat accidental un minor în vârstă de 14 ani, ceea ce atrage responsabilitatea statului.

▮ Despăgubirile morale

Privitor la prejudiciul moral → Studiu al jurisprudenței: pretium doloris – cu titlu de prejudiciu moral (coord. Octavian Cazac), 2021, Chișinău. Disponibil: animus.md/blog/pretium-doloris/.

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 2006 [online]. Codul civil Adnotat [citat 15.12.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/2006/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.