Articolul 1998. Temeiul şi condiţiile generale ale răspunderii delictuale
(1) Cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.
(2) Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege.
(3) O altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege.
(4) Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu consimţămîntul persoanei vătămate, cu condiţia că persoana cunoştea sau trebuia să cunoască consecinţele rugăminţii sau ale consimţămîntului, şi dacă fapta autorului nu contravine bunelor moravuri.
Adnotare:
▮ Jurisprudență privind fapta ilicită și vinovăția
În motivarea acţiunii de obligare a pârâtului la plata despăgubiri, reclamanta a invocat că la data de 14 ianuarie 2014 a coborât pe scările magazinului de produse cosmetice şi mărfuri de uz casnic, ce aparţine SRL, amplasat în mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 73, pentru a face cumpărături.
Menţionează că, scările de la intrarea în magazin nu erau aranjate şi asigurate în modul corespunzător, erau umede şi alunecoase, fiind amplasate destul de abrupt şi fără nici un suport pentru susţinere. În rezultat, a căzut şi s-a accidentat grav. CSJ menține hotărârea de obligare la despăgubiri a pârâtului (operatorul magazinului), pe motiv că conform prevederilor pct.1.91 din СНиП – 2.08.02-89, „Clădiri şi construcţii publice”, este obligatoriu ca scările sa fie dotate cu balustrada, ceea ce lipsea în speță [Încheierea din 9 noiembrie 2016 a Col. civ. CSJ, dosar nr. 2ra-2600/16].