Articolul 528. Dobîndirea cu bună-credinţă a dreptului de proprietate liber de drepturile reale limitate
(1) Dacă bunul mobil este grevat cu un drept real limitat al unui terţ şi transmiţătorul nu are dreptul sau împuternicirea de a dispune de bun liber de dreptul terţului, dobînditorul dreptului de proprietate, cu toate acestea, dobîndeşte acest drept liber de dreptul terţului dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) dobînditorul a intrat în posesia bunului mobil;
b) dobînditorul a dobîndit bunul cu titlu oneros;
c) la momentul cînd trece dreptul de proprietate, dobînditorul nu a cunoscut şi, în mod rezonabil, nici nu putea să cunoască că transmiţătorul nu are dreptul sau împuternicirea să transfere dreptul de proprietate asupra bunului liber de dreptul terţului. Dobînditorului îi revine sarcina de a proba faptele din care reiese că dobînditorul nu putea, în mod rezonabil, să cunoască că transmiţătorul nu are dreptul sau împuternicirea respectivă.
(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în cazurile prevăzute la art.527 alin.(3) lit.a)-c).
▮ La aplicarea acestui articol se va ține cont de efectul art. 1008. Și anume, într-un litigiu reclamantul poate demonstra reaua-credință a pârâtului nu doar arătând că pârâtul nemijlocit cunoștea sau trebuia să cunoască împrejurarea relevantă, ci, în mod alternativ, demonstrând că terțul implicat de pârât în contractul sau faptul litigios cunoștea sau trebuia să cunoască acea împrejurare. → adnotarea art. 1008