Articolul 684. Contractul de gaj

(1) Contractul de gaj, cu excepţia gajului prin deposedare, se întocmeşte în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii. Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică.
(2) În cazul gajării unui bun a cărui vînzare trebuie autentificată notarial, contractul de gaj, de asemenea, trebuie autentificat notarial. Părţile pot conveni asupra autentificării notariale a oricărui contract de gaj.
(3) Forma contractului de modificare a contractului de gaj trebuie să fie similară formei prevăzute pentru contractul de gaj.
(4) Contractul de gaj trebuie să conţină:
a) numele şi prenumele (denumirea) părţilor;
b) domiciliul (sediul) părţilor;
c) acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist;
d) descrierea bunului gajat, iar în cazul ipotecii, suplimentar se va indica valoarea de piaţă şi valoarea de înlocuire a bunului ipotecat, stabilite în raportul de evaluare;
e) esenţa şi scadenţa obligaţiei garantate prin gaj, suma maximă garantată a acesteia, fără dobînzi şi cheltuieli, precum şi modul de determinare a sumelor adiţionale garantate prin gaj;
f) tipul gajului.
(5) Părţile pot include în contractul de gaj şi alte clauze.
(6) Clauza cu privire la gaj poate fi inclusă în contractul din care izvorăşte obligaţia garantată prin gaj. În acest caz, contractul din care se nasc obligaţiile debitorului trebuie să fie încheiat cu respectarea formei cerute pentru contractul de gaj şi să includă clauzele esenţiale ale acestuia.
(7) Este nulă clauza prin care creditorul gajist devine proprietarul obiectului gajului în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiei garantate prin gaj.
(8) Dispoziţia alin.(7) nu se aplică în cazul respectării concomitente a următoarelor condiţii: obiect al gajului îl constituie moneda naţională sau valuta străină, cu excepţia monedelor metalice jubiliare şi comemorative (inclusiv a celor ce conţin metale preţioase); moneda în care urmează a fi executată obligaţia garantată nu diferă de moneda mijloacelor băneşti asupra cărora dreptul a fost gajat. În acest caz, creditorul gajist devine titular al dreptului privind mijloacele băneşti ce constituie obiectul gajului în condiţiile stabilite la art.750.
(9) Contractul de gaj este valabil chiar dacă a fost încheiat în pofida înţelegerii între debitorul gajist şi un terţ care limitează în orice mod dreptul debitorului gajist de a gaja bunul. Terţul poate cere debitorului gajist repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea acestei înţelegeri şi poate exercita alte mijloace juridice de apărare, însă această încălcare nu constituie temei de nulitate a contractului de gaj.