Articolul 334. Nulitatea actului juridic ce contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri

(1) Actul juridic sau clauza care contravin vădit ordinii publice sau bunelor moravuri sînt nule.
(2) Actul juridic sau clauza care contravin unei dispoziții legale imperative sînt nule sau anulabile dacă această sancțiune este prevăzută expres de dispoziția legală încălcată (nulitatea expresă).
(3) Actul juridic sau clauza care contravin unei dispoziții legale imperative ce nu prevede expres sancțiunea nulității sînt nule sau anulabile dacă această sancțiune trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziției legale încălcate să fie atins (nulitatea virtuală).
(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în măsura în care dispoziția legală încălcată nu stabilește o altă consecință a încălcării sale decît nulitatea actului juridic sau a clauzei.
(5) Încălcarea dispoziției imperative a actului normativ subordonat legii poate fi invocată ca temei de nulitate a actului juridic doar în măsura în care dispoziția respectivă întrunește cerințele art. 1 alin. (2) și ale art. 4.

---

Autor: Octavian Cazac
Publicat: 26 iulie 2020| Actualizat: 7 octombrie 2021

▮ I. Scopul articolului

1. O reglementare simplistă a nulității ar putea să se rezume la o regulă simplă: actul juridic care contravine legislației este nul.  O asemenea formulare ar suferi de numeroase lacune și ar genera probleme practice:

1) ce înseamnă „contravine legislației” — contravine doar normelor juridice imperative sau și celor dispozitive?

2) ce înseamnă „legislație” — include, lato sensu, și actele normative subordonate legii sau, stricto sensu, doar legile în sensul Constituției?

3) ce înseamnă „contravine” — trebuie să existe o „interdicție” legală ori orice abatere de la textul legal aplicabil se sancționează cu nulitatea?

4) sancțiunea nulității intervine doar când textul de lege încălcat prevede expres această sancțiune (nulitatea expresă) ori oricând se încalcă o normă imperativă (nulitatea virtuală), sau poate nu chiar oricând?

5) dacă actul juridic nu încalcă un text expres dar pretenția formulată în fața judecătorului contravine principiilor fundamentale ale dreptului („mă oblig să divorțez dacă soacra îmi plătește o sumă de bani”) sau este imorală („te plătesc să îmi scrii teza mea de doctor”), poate judecătorul anula actul juridic chiar și în lipsa unui text de lege încălcat?

Scopul art. 334 este de a răspunde la aceste întrebări cu precizie.

▮ II. Ordinea publică

2. În dreptul francez, noțiunea de ordine publică este folosită ca sinonim al noțiunii de imperativ. Adeseori, când doctrina ori jurisprudența analizează o dispoziție legală problema se formulează în termenii dacă „norma este de ordine publică sau nu”.  Dacă norma este de ordine publică, actul juridic care contravine normei este lovit de nulitate.

Iată un exemplu din dreptul succesoral francez, când se pune problema dacă prin testament se poate deroga de la cauzele de preferință la atribuirea unui bun indiviz prin partaj (v. art. 2503 din C. civ.):

Par conséquent, l’attribution préférentielle est une faveur pour le conjoint ou l’héritier copropriétaire, mais la loi ne lui donne jamais l’assurance d’en profiter : le testateur peut toujours exclure l’attribution préférentielle, soit en faisant défaillir l’une de ses conditions, par exemple en léguant à un tiers le bien qui est l’objet, soit en l’écartant directement par une manifestation de volonté. Même de droit, l’attribution préférentielle n’est donc pas d’ordre public [v. Malaurie/Brenner/Successions, p. 554, 941].

În dreptul moldav însă ordinea publică nu se suprapune cu dispozițiile legale imperative, ci cuprinde doar normele de principiu, fundamentale pentru sistemul de drept.

Victor Volcinschi (†) — Apariţia, definirea şi evoluţia conceptului de ordine publică

▮ III. Bunele moravuri

3.

Fin des bonnes mœurs. – L’article 6 dispose déjà au frontispice du code civil qu’« on ne peut déroger, par des conventions particulières, aux lois qui intéressent l’ordre public et les bonnes mœurs ». Qu’y ajoute l’article 1162 ? Sous couleur de « contenu » contractuel, rien du tout. Au contraire, il retranche les bonnes mœurs. La disparition ne surprend qu’à demi : l’expression fleure bon son XIXe siècle. Essentiellement ramenée à la police des mœurs sexuelles, elle répugne à l’heure d’une extension du domaine de la lutte économique aux rapports amoureux. De fait, la Cour de cassation semble en avoir sonné le glas dans deux arrêts cocasses refusant d’annuler la libéralité consentie par le libertin à sa maîtresse afin de maintenir sa relation adultérine (Civ. 1re, 3 févr. 1999, no 96-11.946 , Bull. civ. I, no 43 ; D. 1999. 267, rapp. X. Savatier ; D. 1999. Somm. 307, obs. M. Grimaldi, et 251 chron. Ch. Larroumet ; JCP 1999. II. 10083, note M. Billiau et G. Loiseau ; JCP 1999. I. 152, obs. L. Leveneur ; Defrénois 1999. 680, obs. J. Massip, 738, obs. D. Mazeaud, et 814, obs. G. Champenois ; Dr. fam. 1999, no 54, obs. B. B. ; CCC 1999, no 105, obs. L. Leveneur ; RTD civ. 1999. 364, obs. J. Hauser ; RTD civ. 1999. 892, obs. A. Patarin. – V. aussi Cass., ass. plén., 29 oct. 2004, no 03-11.238 , Bull., ass. plén., no 12 ; Defrénois 2006. 78, obs. Ph. Malaurie). Faut-il alors entonner un requiem aux bonnes mœurs ? En réalité, la notion d’ordre public est suffisamment compréhensive pour les abriter, fût-ce pudiquement, sous le voile d’une certaine « philanthropie » (D. FENOUILLET, La fin des bonnes mœurs et l’ordre public philanthropique, in Le droit privé français à la fin du XXe siècle, Études P. Catala, 2001, Litec, p. 487).

[Nicolas DISSAUX, Contrat : formation, Rep. civ., avril 2017, nr. 163]

▮ IV. Încălcarea dispoziției legale imperative

1) Abordare

5.

2) Nulitatea expresă

6.

3) Nulitatea virtuală

7.

FAPTE
1. DISPOZIŢIA nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM în pct 1. dispune:

Se interzice persoanelor în vîrstă de peste 63 ani, începînd cu data de 25martie 2020, aflarea în afara domiciliului şi în spaţiile publice fără necesitate stringentă, cu excepţia:
(i) deplasărilor în interese de serviciu, atunci cînd activitatea nu poate fidesfăşurată la distanţă,
(ii) deplasărilor pentru asigurarea cu produse alimentare;
(iii) deplasarea pentru asistenţă medicală, ce nu poate fi amînată;
(iv) deplasarea pentru altemotive justificate şi care nu pot fi amînate (ex. decesul unui membru al familiei,necesităţi ale persoanelor şi animalelor de companie, etc).

2. Ion Ionescu de 70 de ani se prezintă azi, 30.03.2020, la notar și cere întocmirea unei procuri.
3. Notarul autentifică procura. Ea este folosită de reprezentantul lui Ion.
4. Ulterior Ion sau moștenitorii lui, sau altcineva spune că procura este nulă, fiindcă a fost întocmită în biroul notarului în mod ilegal și nu s-a justificat niciuna din excepțiile de la 1(i)-(iv).
ANALIZĂ
5. Scopul interdicției din dispoziție nu este de a interzice încheierea actelor juridice (ceea ce ar fi o incapacitate civilă, și ar trebui să fie expresă), ci este o interdicție de circulație.
6. Scopul interdicției poate fi atins prin alt mod: sancționarea contravențională a lui Ion Ionescu. Voința sa juridică însă este valabil exprimată, indiferent de locul unde el o exprimă. (apropo, aceeași logică s-ar aplica contractului încheiat în RM de un străin ce se află pe teritoriul RM cu încălcarea regimului de ședere).

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 334 [online]. Codul civil Adnotat [citat 7 octombrie 2021]. Disponibil: animus.md/adnotari/334/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.