A A A + | -

Articolul 523. Dobîndirea cu bună-credinţă a dreptului înregistrat în temeiul actului juridic

(1) Dobînditorul de bună-credinţă dobîndeşte dreptul înregistrat în folosul său, în temeiul unui act juridic, în registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv, în sensul art.420, şi în cazul în care cel care a dispus de drept nu era adevăratul său titular, nu avea împuterniciri de a dispune de drept sau actul juridic de dispoziţie este ineficient pe alt temei. Buna-credinţă trebuie să subziste pînă în momentul depunerii cererii de înregistrare a dreptului.
(2) Dobînditorul de bună-credinţă nu dobîndeşte, în temeiul alin.(1), dreptul înregistrat în cazul în care dobînditorul l-a obţinut cu titlu gratuit sau dobînditorul nu a intrat în posesia bunului care face obiectul dreptului înregistrat.


 

Privitor la protecția bunei-credințe celor care se încred pe certificatul de moștenitor ori alt certificat de drept succesoral → adnotarea la art. 2557.

Privitor la dobândirea cu bună-credință a gajului (ipotecii imobiliare) → adnotarea la art. 686.

▮ CtEDO

Art. 1 din protocolul nr. 1 al CEDO nu cere, în mod neapărat, legea națională să ocrotească cumpărătorul de bună-credință al unui bun (§47 din decizia CtEDO în cauza Lyudmyla Konstyantynivna KANEVSKA vs Ucraina (cererea nr. 73944/11) din 10 decembrie 2020).

▮ Drept comparat

Norma este similară cu art. 901 din Codul civil al României, cu diferența majoră că dobândirea de bună-credință intervine indiferent de timpul curs dintre momentul înregistrării dispunătorului ca titular al dreptului și înregistrării dobânditorului ca titular al aceluiași drept.  Această perioadă poate fi de doar câteva zile ori câțiva ani, ea fiind irelevantă, pentru funcționarea art. 523 C. civ.

În sistemul românesc însă, din cauza dispozițiilor tranzitorii cuprinse în art. 79 din Legea română nr. 71/2011 și a art. 909 alin.(3) din Codul civil al României, s-a reținut că dobândirea de bună-credință de la art. 901 poate fi invocată de dobânditor doar după ce trec 3 ani de la înscrierea dispunătorului în cartea funciară (sau 1 an de la notificarea înscrierii în cartea funciară către adevăratul titular) [v., în acest sens, Stoica/Drepturile reale principale, p. 457; Sferdian/Drepturile reale principale, p. 468, nr. 689; Boroi/Drepturile reale principale, p. 299-300; Deak/Tratat de drept succesoral, V. III, p. 172, nr. 310.2; Andreea-Annamaria Chiș, Publicitatea imobiliară în concepția noului Cod civil, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 230-231]

Lecție online privind uzucapiunea și dobândirea de bună-credință

LPA C civ, art. 9 [Dispoziții tranzitorii privind administratorul persoanei juridice]

(Model Succint) Articolul 1251. Contractul de locaţiune