Articolul 25. Calitatea de membru al asociației
(1) Fiecare proprietar este membru al asociației din data dobândirii dreptului de proprietate asupra unității. Calitatea de membru al asociației încetează prin încetarea calității de proprietar sau prin dizolvarea asociației.
(2) Calitatea de membru al asociației nu se înscrie în registrul de stat al persoanelor juridice. Administratorul asociației ține evidența proprietarilor pe baza datelor din registrul bunurilor imobile și o actualizează conform prezentei legi.
(3) Organul care deține registrul bunurilor imobile este obligat să elibereze, în formă electronică, la cererea asociației, lista proprietarilor unităților din blocurile de locuit ale condominiilor asociației. Asociația este scutită de plata pentru furnizarea acestei informații o dată într-un an calendaristic.
Adnotare:
▮ Extras din Nota informativă la proiectul Legii cu privire la condominiu:
Articolul 25. Calitatea de membru al asociației
1. Articolul instituie principiul că fiecare proprietar în condominiu este de drept (fără cerere de aderare) membru al asociației înființate pentru condominiul respectiv.
Reglementarea este conformă cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, care în Hotărârea din 20 iulie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 22 alin. (4) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000 (calitatea de membru al asociaţiei de coproprietari în condominiu) (Sesizarea nr. 64g/2016), a reținut următoarele:
„65. Curtea relevă că asocierea obligatorie în condominiu este un instrument eficient de soluţionare calitativă a problemelor de administrare şi gestionare a proprietăţii comune, care are la bază instrumente clare ce reglementează raporturile dintre coproprietari, inclusiv atribuţiile şi mecanisme de îndeplinire a sarcinilor ce revin fiecărui participant la aceste raporturi.
66. În acest sens, Curtea reţine că prin constituirea asociaţiilor de coproprietari în condominiu legislatorul a urmărit scopul de a proteja unele interese de ordin general. Or, administrarea şi gestionarea în bune condiţii a proprietăţii comune nu se poate realiza decât în cadrul unei structuri asociative. Prin urmare, impunerea creării asociaţiilor de coproprietari prin lege nu este un scop în sine, dar este o cale de asigurare a procesului de întreţinere a blocurilor locative pentru interesul comun al tuturor coproprietarilor.
67. Astfel, Curtea conchide că în anumite situaţii legislatorul poate institui forme speciale de asociere şi, pornind de la obiectivul pe care îl urmăresc, acestea nu pot fi considerate asociaţii în sensul dreptului la libera asociere. Or, asociaţia de coproprietari se circumscrie anume acestei situaţii.
68. Curtea menţionează că asocierea obligatorie a proprietarilor dintr-un bloc locativ este un mecanism uzual de reglementare în sistemele de drept europene. Astfel, o analiză a reglementării condominiului în dreptul european arată că unele state recunosc ca „asociere” colectivitatea tuturor proprietarilor din condominiu, fie prin instituirea obligaţiei de a forma o asociaţie (Estonia, Belgia), fie prin atribuirea prin lege a statutului de persoană juridică colectivităţii (Franţa), fie prin recunoaşterea că toţi proprietarii alcătuiesc o „comunitate” în numele căreia acţionează un administrator, comunitatea fiind o quasi-asociaţie cu capacitate civilă parţială (Italia, Germania).
69. În baza argumentelor invocate supra, Curtea reţine că, în esenţă, asociaţia de coproprietari în condominiu este o formă de asociere specifică şi nu are la bază principiile ce guvernează libertatea de asociere cuprinse în art. 41 din Constituţie.
70. Cu referire la alegaţiile autorului excepţiei de neconstituţionalitate privind existenţa unei situaţii de discriminare în raport cu proprietarii locuinţelor, care nu fac parte din condominiu şi nu au o asemenea asociaţie, Curtea menţionează că prevederea supusă controlului constituţionalităţii nu aduce atingere principiului egalităţii tuturor în faţa legii, deoarece în acest caz un astfel de proprietar devine subiectul unui alt tip de relații juridice legate de exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor comune.”
Alin. (3) asigură că, înainte de adunarea anuală, asociația poate cere odată pe an, gratuit informația din registrul bunurilor imobile ținut de către Agenția Servicii Publice (ASP) ca să determine cu exactitate cine are drept de vot. Totuși, art. 27 acordă asociației instrumente pentru a afla mai repede despre schimbarea proprietarilor și pune riscurile neaflării informației pe noul proprietar.