Articolul 2179. Clasa a doua de moştenitori legali

(1) Fac parte din clasa a doua de moştenitori legali părinţii defunctului şi descendenţii acestora.
(2) Dacă la momentul deschiderii moştenirii părinţii defunctului sînt în viaţă, moştenesc numai ei, în cote succesorale egale.
(3) Dacă la momentul deschiderii moştenirii nu este în viaţă unul dintre părinţii defunctului, în locul părintelui celui decedat sînt chemaţi la moştenire descendenţii lui în conformitate cu regulile aplicabile pentru moştenitorii de clasa întîi. În cazul în care părintele decedat nu are descendenţi, unic moştenitor devine părintele supravieţuitor.

---

Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 12 noiembrie 2020 | Actualizat: 15 iulie 2021
Originea reglementării: §1925 BGB

▮ I. Scopul articolului

1. Părinții lui de cujus sunt moștenitori legali după toți descendenții lui de cujus (clasa I) și din acest motiv sunt plasați în clasa a II-a de moștenitori.  În raport cu frații și surorile lui de cujus și descendenții lor, părinții au totuși prioritate.  Faptul că nu se dă prioritate generațiilor mai tinere se explică prin proximitatea mai strânsă dintre copil și părinte decât frați, precum și prin faptul că adeseori copilul deține bunuri care au fost transmise anterior de părinți ori că, tradițional, părintele a contribuit financiar la educarea și îngrijirea copilului.  Prioritatea părinților este însă atenuată de lege prin moștenirea pe linie de rudenie (alin.(3) teza I) și anume atunci când un părinte este decedat, descendenții săi vin la moștenire prin reprezentare ca moștenitori legali [v. MuKoBGB, §1925, nr. 1].

▮ II. Dreptul de moștenire al părinților

2. În virtutea alin.(2) părinții sunt chemați la moștenire în cote succesorale egale ca moștenitori legali în partea în care masa succesorală nu revine soțului supraviețuitor.  Dacă de cujus căsătorit nu avea descendenți, atunci soțului supraviețuitor îi revine 1/2 din masa succesorală (art. 2185 alin.(1)), iar părinților săi în viață – câte 1/4 din masa succesorală.  Cotele părinților sunt egale indiferent că un părinte a contribuit predominant la agonisirea lor de către de cujus.

De asemenea, nu are nicio relevanță dacă părinții lui de cujus sunt căsătoriți între ei sau nu.

▮ III. Decăderea de la moștenire a ambilor părinți ai defunctului

3. Un părinte decade de la moștenire dacă nu era în viață la momentul deschiderii moștenirii lui de cujus.  Efectele decăderii din cauză predecesului mamei sau tatei lui de cujus se aplică în egală măsură și altor cazuri de decădere a lor de la moștenire, cum este decăderea ca urmare a renunțării la moștenire sau a nedemnității, precum și când succesibilul este dezmoștenit (v. adnotarea la art. 2178, nr. 27).

Urmează să analizăm situația după cum a decăzut de la moștenire un singur părinte (1) sau ambii părinți ai lui de cujus (2).

1. Unul dintre părinți a decăzut de la moștenire

4. Dacă unul dintre părinții lui de cujus a decedat înainte de deschiderea moștenirii, atunci descendenții săi (indiferent că sunt din căsătorie sau nu) culeg cota sa succesoral în locul său (alin.(3) teza I).  Așadar, celălalt părinte (viu) al lui de cujus nu culege cota succesorală a părintelui predecedat.

5. Totodată, se vor aplica cu adaptările corespunzătoare dispozițiile care țin de clasa I, din art. 2178 alin.(2)-(5).  Așadar, în cazul decăderii părintelui de la moștenire (renunțare, predeces etc.), la moștenire vin copiii acestuia (frații și surorile lui de cujus).  În locul fratelui sau sorei lui de cujus decăzute, cota sa o culeg descendenții fratelui sau sorei.  Se observă deci că descendentul care este mai aproape în grad de părintele decedat (de exemplu, fratele lui de cujus) îi exclude de la moștenire pe descendenții care se trag din el (copii fratelui, adică nepoții de frate ai lui de cujus ș.a.m.d.).

[Spre deosebire de dreptul moldav, dreptul românesc limitează venirea la moștenire în clasa II-a descendenții părinților defunctului până la gradul IV inclusiv (i.e. strănepoți de frate), v. art. 976 C. civ. român; Chirică/Succesiunile și liberalitățile, p. 318, nr. 907 și urm.]

5/1. Și doar dacă părintele decedat nu are niciun descendent (situație numită linie stinsă), cota sa succesorală este culeasă de celălalt părinte al lui de cujus (alin.(3) teza II) ori, dacă și celălalt părinte este decăzut de la moștenire, descendenții săi.

Ilustrație

D a decedat în 2020 fără a fi căsătorit și fără a avea copii. Părinții defunctului erau predecedați (mama în 2008 și tatăl în 2010). Defunctul avea 1 soră (S) couterină (pe linia mamei lui D, dar fără a fi copil al tatălui lui D).  
Este S unic moștenitor al lui D? 
Pe art. 2179 alin.(1) S ca descendent al părintelui defunctului este moștenitor de clasa 2.
Pe art. 2179 alin.(3) teza II, cota tatălui trece la mama (fiindcă tata nu are descendenți).  
Pe art. 2179 alin.(3) teza I, S, ca descendent al mamei, culege întreaga moștenire (cota de 1/2 a mamei și cota de 1/2 culeasă de mamă în locul tatălui).
Este irelevant că S nu este descendent al tatălui.  Ea culege cota de 1/2 a tatălui ca descendent al mamei.
Nu contează dacă mama sau tata a predecedat primul.
Ideea că cota de 1/2 ar trebui să treacă la moștenitorii de clasa a III-a trebuie respinsă în virtutea principiului unicității clasei chemate la moștenire → adnotarea la art. 2184.

2. Ambii părinți au decăzut de la moștenire

6. Conform alin.(3) dacă ambii părinți ai defunctului sunt decăzuți de la moștenire (inclusiv sunt predecedați defunctului), cota lor succesorală trece la descendenții părinților.  Pentru a determina care descendent al fiecărui părinte vine la moștenire, și în ce cotă succesorală, se aplică regulile art. 2178 privitor la moștenitorii legali de clasa I.  Așadar, fiecare copil al părintelui decăzut (cu excepția defunctului însuși) va forma o tulpină, iar dacă unul din copiii părintelui defunctului este decăzut de la moștenire, nepoții părintelui defunctului, din acea tulpină, moștenesc în cote egale.

Ilustrație
D a decedat în 2020 fără a fi căsătorită și fără a avea copii. 
Părinții defunctului erau predecedați (mama în 2010 și tatăl în 2008). Defunctul avea 3 surori și 1 frate, din aceeași părinți, dintre care 3 surori (S2, S3, S4) erau în viață când D a decedat și au acceptat moștenirea, iar fratele (F1) a predecedat în 2017, dar are 2 copii (N1F1 și N2F1). 
Nepoții de frate (N1F1 și N2F1) sunt și ei moștenitori ai defunctului?
Pe art. 2179 alin.(1) descendenții părinților defunctului sunt moștenitori de clasa 2.
Pe art. 2179 alin.(3), dacă părinții decad, culeg descendenții părinților conform regulilor moștenirii legale aplicabile pentru clasa 1.
Așadar, în privința moștenirii lui D, fiecare părinte a lăsat 4 tulpini în cote egale (art. 2178 alin.(4), iar cei 2 nepoți de frate moștenesc cota de 1/4 a fratelui F1, în cote egale (art. 2178 alin.(5), adică fiecare nepot cate 1/8 din masa succesorală a lui D.
Nepoții nu trebuie dezavantajați ca tatăl lor a decedat prea devreme.

7. Trebuie să se facă distincție dacă descendenții sunt comuni sau doar ai unuia (numiți și unilaterali).  Descendentul culege moștenirea părintelui cu care se află în legătură de rudenie.  Dacă au predecedat părinții lui de cujus, ei nefiind căsătoriți și neavând copii, și au rămas în viață două fiice ale părinților săi (surori depline ale lui de cujus) și un fiu al unui părinte dintr-o căsătorie anterioară (frate vitreg al lui de cujus), atunci surorile depline sunt moștenitori cu câte o cotă de 5/12, pe când fratele vitreg va culege o cotă de 1/6 [v. MuKoBGB, §1925, nr. 5].

8. Dreptul de moștenire legală al strămoșilor sau descendenților acestora, adică moștenitorii clasei III (art. 2180), apare dacă părinții nu au niciun descendent în viață (art. 2184).  De asemenea, un descendent al doar unuia dintre părinți exclude de la moștenire străbunicii și descendenții lor (care sunt clasa a III-a de moștenitori, iar art. 2184 oprește ca două clase să vină simultan la moștenire), iar dacă de cujus nu era căsătorit, acel descendent culege întreaga moștenire (vezi supra, nr. 5/1.  Aceeași regulă se aplică când este în viață un descendent al doar unuia dintre părinți, ambii părinți fiind predecedați, iar de cujus era căsătorit sub rezerva că soțul supraviețuitor culege 1/2 din moștenire (art. 2185 alin.(1)).

▮ IV. Particularități

9. Spre deosebire de moștenitorii din clasa I, moștenitorii din clasa II nu sunt ținuți la raportul donațiilor (art. 2515).

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 2179 [online]. Codul civil Adnotat [citat 23.11.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/2179/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.