Articolul 501. Garantarea dreptului de proprietate

(1) Proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă.
(2) Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii.
(3) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăţi imobiliare cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile ei.
(4) Despăgubirile prevăzute la alin.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin hotărîre judecătorească. În acest caz, decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.[exclus la 16 mai 2024]
(5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit, cu excepţia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenţii sau infracţiuni. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă.

---

Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 13 noiembrie 2020 | Actualizat: 23 aprilie 2025

I. Scopul articolului

[…]

II. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică

Exproprierea pentru cauză de utilitate publică este reglementată prin legea omonimă nr. 488/1999.

La 16 mai 2024, prin Legea 86/2024, regimul legal al exproprierii a fost revizuit semnificativ pentru a spori celeritatea acestuia.  În special, proprietarul privat și titularii de alte drepturi real (expropriatul) își pierde dreptul asupra obiectului exproprierii nu din data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești privind stabilirea despăgubirilor, ci, mult mai devreme, din data adoptării de către autoritatea publică (expropriatorul) a unui act administrativ de expropriere după ce a consemnat despăgubirea inițială pe un cont trezorerial în folosul expropriatului (art. 12² din Legea 488/1999).

Adeseori, legea de declarare a utilității pentru o cauză de utilitate publică concretă cuprinde și unele norme speciale aplicabile acelei proceduri de expropriere și care au prioritate (de exemplu, Legea 24/2025).

PROCESUL DE EXPROPRIERE CONFORM LEGII 488/1999:

1. Cercetarea prealabilă a cauzei de utilitate publică (art. 7)

Procesul începe cu desemnarea Comisiei de Cercetare Prealabilă de către Guvern (lucrările de interes național) / Consiliul UAT (lucrările de interes local) și se încheie odată cu semnarea Procesului-verbal de către Comisie, care conține Decizia de recomandare a exproprierii. Este necesar un vot de 2/3 pentru adoptarea deciziei. Reglementare detaliată: Hotărârea de Guvern 660/2006.

Lucrările de interes național: toți membrii Comisiei sunt desemnați de autoritățile centrale, cu excepția primarului localității.

Durată: pe o perioadă nedeterminată, în funcție de necesitate.

Cauza de utilitate publică menționată în art. 5 . De exemplu : lucrările privind căile de comunicaţii şi clădirile aferente lor, trasarea, alinierea şi lărgirea străzilor (art. 5 alin. (1) lit. d)).

2. Declarația de utilitate publică (art. 6, 8)

Competența: Lege de Parlament (lucrările de interes național) / Decizia Consiliului UAT (lucrările de interes local)

Obiect: se descriu obiectele supuse exproprierii și autoritatea care va îndeplini funcția de expropriator

Durată: depinde de procesul legislativ / deliberativ

3. Măsurile care preced exproprierea

• expropriatorul efectuează inventarierea tuturor construcțiilor private și a drepturilor aferente.

• se comandă rapoarte de evaluare pentru toate construcțiile private.

• se solicită autorității care deține registrul bunurilor imobile (în prezent, IP Cadastrul Bunurilor Imobile) aplicarea restricțiilor privind orice noi înregistrări referitoare la respectivele construcții private (art. 9 alin. (1/2).

Durată: limită legală de 12 luni.

4. Oferta financiară (art. 9 alin. (2)-(4))

Expropriatorul oferă despăgubiri proprietarilor privați și titularilor de alte drepturi (de exemplu, creditorilor ipotecari).

Termen: în interiorul aceluiași termen de 12 luni

Odată ce se stabilește valoarea despăgubirii, notificările pot fi expediate proprietarilor privați.

5. Reacția proprietarilor privați și a titularilor de alte drepturi (art. 10)

• Dacă acceptă suma oferită (foarte puțin probabil), trebuie să semneze un act notarial de renunțare la titlul de proprietate în schimbul sumei primite (art. 9 alin. (7); art. 12 alin. (4)).

• În caz contrar, vor formula o contraofertă. Acesta este scenariul cel mai probabil.

Termen: 45 de zile.

• În orice situație, toți proprietarii privați și titularii de alte drepturi trebuie să transmită actele de proprietate către expropriator pentru efectuarea verificărilor juridice (art. 9 alin. (6)).

Este posibil ca proprietarii să furnizeze propriile rapoarte de evaluare.

6. Decizia Guvernului / Consiliului UAT privind constituirea unei Comisii Speciale (art. 11)

Se constituie o Comisie Specială formată din 3 specialiști în domeniul de activitate aferent lucrării de utilitate publică și 3 membri ai consiliului local al UAT.

Termen: 60 de zile.

Observații: Comisia audiază părțile, poate dispune noi evaluări și adoptă o decizie privind cuantumul final al despăgubirii (care trebuie să fie mai mare decât evaluarea inițială a expropriatorului), sau confirmă despăgubirea propusă (art. 12).

7. Notificarea autorităților care au instituit grevările civile și penale (măsuri de asigurare sub forma sechestrelor, interdicțiilor etc.) (art. 12² alin. (4))

Expropriatorul notifică instanțele, procuratura și executorii judecătorești care au instituit măsurilor asigurătorii civile sau penale, cu 30 de zile înainte de emiterea Deciziei de Expropriere.  Aceste autorități trebuie să adopte decizii de înlocuire a măsurilor asigurătorii civile și penale existente cu măsuri asupra despăgubirii (art. 12² alin. (5).

Observații: În lipsa unei astfel de decizii, la data Deciziei de Expropriere, grevările anterioare încetează. Nicio grevare nu poate bloca sau întârzia procesul de expropriere.

8. Adoptarea Deciziei de Stabilire a Despăgubirii de către expropriator

Aceasta stabilește suma despăgubirii care va fi consemnată (vezi etapa 9).

Sumele despăgubirilor pentru expropriere se stabilesc prin act administrativ (art. 12¹ din Legea nr. 488/1999), care constituie un temei legal suficient de efectuare a plății în folosul persoanei expropriate (Decizia de Stabilire a Despăgubirii). Instanțele de judecată au competența de a stabili despăgubiri mai mari, la o a etapă procedurală ulterioară, și anume doar dacă persoana expropriată sesizează instanța judecătorească cu o acțiune în justiție conform art. 13 din Legea nr. 488/1999.

Termen de prescripție a acțiunii: 30 de zile de la data comunicării actului (art. 13 alin. (1¹) coroborat cu art. 290 Cod adm.). Instanța nu poate analiza legalitatea exproprierii, ci doar cuantumul sau faptul că exproprierea este parțială (art. 13 alin. (1)).

O astfel de contestație nu suspendă următoarele etape ale procesului de expropriere (art. 13 alin. (1¹).

9. Consemnarea despăgubirii la un cont trezorerial (art. 12²)

Expropriatorul depune despăgubirile la un cont al Ministerului Finanțelor în beneficiul proprietarilor și al titularilor de drepturi (mecanism numit consemnare).

Această etapă trebuie îndeplinită înainte de emiterea Deciziei de Expropriere.

Observații: Inceritudinile privind titlul de proprietate sau disputele privind cuantumul despăgubirii nu afectează procesul.

Consemnarea poate fi necondiționată (eliberare la cerere) sau condiționată (cu intervenția unui judecător) (art. 12² alin. (3)). Legea clarifică faptul că aceste incertitudini nu împiedică exproprierea.

10. Adoptarea Deciziei de Expropriere de către expropriator

Se adoptă o decizie individuală pentru fiecare bun imobil și se notifică proprietarului și titularul de alte drepturi .

Termen: nu mai târziu de 15 zile de la emiterea Deciziei de plată a Despăgubirii, cu condiția ca despăgubirea să fie deja consenată (etapa 9).

Observații: Decizia de Expropriere constituie titlu executoriu – expropriatorul o poate depune la un executor pentru evacuarea ocupanților (art. 12² (alin. (2)).

Decizia de Expropriere constituie titlu de proprietate în temeiul căruia se înregistrează dreptul expropriatorului în Registrul bunurilor imobile, radiindu-se drepturile anterioare ale proprietarilor și ale titularilor de alte drepturi reale, precum și orice măsuri asigurătorii civile sau penale (art. 12² alin. (4), (8)).

Statul devine proprietar din data Deciziei de Expropriere, chiar dacă dreptul de proprietate al expropriatorului nu a fost încă înregistrat în registrul bunurilor imobile (art. 12² (alin. (10)).  Această regulă este o derogare de la principiul caracterului constitutiv al înregistrărilor în registrul de publicitate (art. 424 C. civ.) și este compatibilă cu art. 425 C. civ.  Nu este necesară nicio altă procedură, nici hotărâre judecătorească și nici consimțământul proprietarilor sau al titularilor de alte drepturi reale.

Din această dată, expropriatul nu mai are vreun drept de retenție asupra obiectului exproprierii (art. 20).

Instanța de judecată nu pot suspenda Decizia de Expropriere (art. 12² (alin. (2)). Contestarea Deciziei de Stabilire a Exproprierii nu afectează efectele juridice ale Deciziei de Expropriere.

11. Faza judiciară – pretenția expropriatorului la o despăgubire mai mare (art. 13)

Expropriatul poate contesta direct în instanța judecătorească competentă actul de stabilire a cuantumului despăgubirii și/sau Decizia de Expropriere în situațiile în care nu este de acord cu:

a) cuantumul despăgubirii stabilit prin actul prevăzut la art. 12¹;

b) exproprierea parțială, realizată în conformitate cu art. 2 alin. (4).

Art. 15 stabilește o serie de criterii și proceduri pentru ca instanța să stabilească despăgubirea „dreptă”, impusă de textul constituțional (art. 46 al Constituției).  Totuși, art. 15 alin. (5), introdus prin Legea 59/2025, pare a avea intenția de a impune instanței de judecată un cuantum al despăgubirii în cazul terenurilor: „În cazul exproprierii de teren, cuantumul despăgubirii nu trebuie să fie mai mic decît preţul normativ stabilit în baza tarifelor prevăzute de legislaţie”.  Această normă nu satisface standardul constituțional, deoarece de natura controlului judiciar este că instanța de judecată ia în cont opiniile experților, dar este suverană să aprecieze toată probele și faptele speței pentru a determina despăgubirea „dreaptă”.

III. Dreptul anterior

1. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică

La determinare mărimii despăgubirii se ține cont doar de valoarea reală a bunului.  Elemente subiective, cum ar fi faptul că exproprietatul cunoștea, înainte de a cumpăra bunul că autoritatea expropriatoare are intenția de a expropria, și, din motive speculative, a cumpărat bunul, sunt irelevante.   Nu putem afirma că expropriatul ar fi de „rea-credință”.  Procedura de expropriere nu constituie un raport delictual, în care s-ar lua în cont vinovăția fiecărei părți (făptuitorul=exproprietarul; victima=expropriatul) la săvârșirea faptei (=încălcarea dreptului de proprietate). Din contra, exproprierea, cu respectarea condițiilor legale, este un mod legal de pierdere a proprietații persoanei particulare și dobândire a proprietății de către autoritatea publică expropriatoare.

Legea nr. 488 din 8 iulie 1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică

Articolul 15. Stabilirea cuantumului despăgubirii
(2) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor patrimoniale supuse exproprierii şi din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale.

(3) La calcularea cuantumului despăgubirii, comisia de experţi şi instanţa de judecată vor ţine cont de preţul la care se vînd imobilele şi drepturile de acelaşi fel în teritoriul respectiv, la data întocmirii actului de expertiză, precum şi de prejudiciile aduse proprietarului sau, după caz, titularilor de alte drepturi reale, luînd în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.

2. Jurisprudență pe dreptul anterior

1. Despăgubirea dreaptă în caz de expropriere a proprietarului terenului se determină nu doar în baza raportului de evaluare prezentat de stat (49 611,66 lei pentru întregul terenul). Expropriații au demonstrat că valoarea terenului agricol proprietatea lor privată, a fost stabilită de expertul judiciar sub limita valorii de piață a acestuia, și în realitate este 258 400 lei [Încheierea Col. civ. CSJ din 28 octombrie 2020 (dosarul nr. 2ra–1112/20)].

Citat din Încheiere:

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că, în temeiul Legii nr.176 din 10.07.2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor de interes național de construcție a Portului Internațional Liber Giurgiulești, s-a declarat de utilitate publică lucrările de interes național de construcție a Portului internațional Liber Giurgiulești, terenuri proprietate privată, situate în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul. Ca urmare, terenul agricol cu nr. cadastral XXXXXX cu suprafața totală de 0,6241 ha, amplasat în s. Giurgiulești, r-nul Cahul, proprietate privată a pârâților [GP și GM], este supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică de interes național pentru construcția Portului Internațional Liber Giurgiulești.
Instanțele făcând referire la Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică, au reiterat că, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor patrimoniale supuse exproprierii și din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale. La calcularea cuantumului despăgubirii, comisia de experți (la care pot participa câte un reprezentant al expropriatorului și al expropriatului) și instanța de judecată vor ține cont de prețul la care se vând imobilele și drepturile de același fel în teritoriul respectiv, la data întocmirii actului de expertiză, precum și de prejudiciile aduse proprietarului sau, după caz, titularilor de alte drepturi reale, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
La fel, a fost evidențiat că, în cazul în care autoritatea administrației publice și proprietarul terenului nu ajung la o înțelegere în privința prețului de piață al terenului supus înstrăinării forțate, prețul va fi stabilit de instanța judecătorească în baza raportului de expertiză prezentat de experții independenți.
Statul, prin intermediul Agenției Relații Funciare și Cadastru la stabilirea cuantumului despăgubirii de expropriere a terenului agricol pentru cauză de utilitate publică, a propus pârâților [GP și GM] suma de 49 611,66 lei, revenindu-i fiecărui conform cotei-părți de ½ deținută asupra terenului suma de 24 805,83 lei. Instanțele ierarhic inferioare, însă, au considerat că cuantumul despăgubirii propus de Stat nu constituie o dreaptă și echitabilă despăgubire, mai mult, cuantumul despăgubirii nu constituie valoarea reală a terenului agricol pe care ultimii ar fi obținut-o în cazul vinderii terenului la prețul liber de piață, și nici drepturile patrimoniale, care putea fi obținute de către pârâți în rezultatul exploatării potrivit destinației a terenului agricol.
Instanțele nu au reținut ca probă admisibilă raportul de expertiză judiciară nr. 220 din 06 februarie 2019, care printre altele a fost efectuat, la fel, la cererea pârâților, conform căruia valoarea de piață a bunului imobil, la data de 18 decembrie 2018, constituie 50 089 lei, or în conformitate cu Legea cu privire la activitatea de evaluare nr. 989 din 18 aprilie 2020 și hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile nr. 958 din 04 august 2003, pentru aplicarea metodei analizei comparative a vânzărilor este necesar de folosit minim trei bunuri imobile similare care sunt vândute sau propuse spre vânzare, iar expertul a utilizat metoda analizei comparative a vânzărilor, fără a lua în considerare metoda veniturilor, întrucât bunul imobil litigios la moment nu generează venit.
Totodată, concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 220 din 06 februarie 2019 au fost contestate de pârâți, invocând că terenurile analizate de expertul judiciar sunt amplasate în alte unități administrative, decât cel în care se află terenul în litigiu.
Pârâții au prezentat instanței de judecată contracte de înstrăinarea terenurilor agricole amplasate în extravilanul s. Giurgiulești, r-nul Cahul, încheiate în aceiași perioadă, cu o suprafață mai mică decât terenul în litigiu, unde prețul de vânzare, într-un caz este de 200 000 lei, iar în altul de 660 000 lei, astfel, au demonstrat că valoarea terenului agricol proprietatea lor privată, a fost stabilită de expertul judiciar sub limita valorii de piață a acestuia.
În fine, instanțele de judecată conducându-se de regula că, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale, în lipsa altor probe pertinente și concludente, care ar demonstra echitatea despăgubirii propuse de Agenția Relații Funciare și Cadastru, au reținut valoarea de despăgubire a terenului agricol supus exproprierii, stabilită în Raportul de evaluare nr. 17/2012 efectuat de SRL ”Veacon-Plus”, prezentat instanței de pârâții [GP și GM]. Potrivit acestui raport, valoarea estimată a terenului agricol în litigiu calculată prin: metoda prețului normativ constituie 49 612 lei; metoda analizei comparative a vânzărilor constituie 405 892 lei; valoarea de piață recomandată a sectorului de teren constituie 370 264 și valoarea de lichidare a terenului agricol constituie suma de 258 400 lei, iar valoarea de lichidare a ½ cotă-parte – 129 200 lei.

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 501 [online]. Codul civil Adnotat [citat 5.05.2025]. Disponibil: animus.md/adnotari/501/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.