Articolul 901. Mijloacele juridice de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației
(1) Atunci cînd, fără justificare, debitorul nu își execută obligația, creditorul poate, în condițiile legii și, după caz, ale contractului, la alegerea sa:
a) să ceară executarea silită a obligației;
b) să suspende executarea obligației corelative;
c) să reducă obligația sa corelativă;
d) să recurgă la rezoluțiunea contractului;
e) să ceară plata de despăgubiri pentru prejudiciul suferit prin neexecutare;
f) să exercite orice alt mijloc juridic de apărare, prevăzut de lege sau contract, pentru realizarea dreptului său încălcat prin neexecutare.
(2) Dacă debitorul demonstrează că neexecutarea obligației este justificată, creditorul poate recurge la oricare din mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1), cu excepția executării silite în natură și plății de despăgubiri.
(3) Creditorul nu poate recurge la mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1) în măsura în care a cauzat neexecutarea obligației debitorului.
(4) Mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1) care sînt compatibile pot fi cumulate. În special, creditorul nu este lipsit de dreptul la despăgubiri prin recurgerea la oricare alt mijloc.
(5) Neexecutarea obligației înseamnă orice abatere, cu sau fără justificare, de la executarea corespunzătoare a obligației și include neexecutarea totală sau parțială a obligației, executarea necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligației.
(6) Părțile contractante pot prevedea că și alte evenimente decît neexecutarea obligației acordă creditorului toate sau unele dintre mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1).
(7) Declarația creditorului nu produce efectul rezoluțiunii sau al reducerii obligației corelative dacă la acea dată dreptul la rezoluțiune sau la reducerea obligației corelative era prescris extinctiv, iar debitorul invocă această excepție înainte sau după declarație.
Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 13 noiembrie 2020
Originea reglementării: art. III. – 1:102(3), III. – 3:101, III. – 3:102 DCFR
▮ I. Scopul articolului
1. Abandonând teoria răspunderii civile sau răspunderii delictuale (care pune accent pe ideea de vinovăție și de tragere la răspundere a debitorului), noua reglementare privind neexecutarea obligației se concentrează pe mijloacele juridice ale creditorului (numite și remediile creditorului) în caz de neexecutare a obligației.
2. Art. 901 este un articol introductiv care prezintă paleta de arme la care poate recurge creditorul în caz de neexecutare a obligației, dar și a unor altor evenimente asimilate de contract neexecutării obligației.
▮ II. Neexecutarea obligației
În litigiile privind executarea silită a obligației pecuniare (numite uzual de „încasare a datoriei”) în rapoturile contractuale, debitorului obligației pecuniare îi revine sarcina să demonstreze că a stins obligația prin executare ori pe altă cale legală.
Jurisprudență
Încheiere Col. civ. CSJ din 29 septembrie 2021, dosarul nr. 2ra-1236/21
Citat din Încheiere:
Instanța de apel redând conținutul prevederilor art. 8 alin. (1), art. 483 alin. (2) lit. f), art. 487 alin. (1)-(4), art. 490, art. 512, art. 514. art. 572, art. 867 Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019, art. 118, art. 123 alin. (6) Codul de procedură civilă, precum şi reiterând că, apelanta/reclamantă nu a prezentat careva probe care să confirme achitarea ratelor conform graficului stabilit în anexa la contract, a concluzionat asupra temeiniciei hotărârii instanței de fond.
▮ III. Alte remedii
Un alt remediu prevăzut de lege pentru cazul neexecutării obligației este dreptul creditorului de a decădea debitorul din beneficiului termenului care afectează obligația, cu efectul că scadența survine imediat [→ adnotarea art. 864].
Jurisprudență
O parte contractantă nu poate cere rezoluțiunea arendei în măsura în care tot ea încalcă își încalcă obligația de a asigura folosința pașnică și utilă a terenului arendat și face imposibilă implementarea contractului de către cealaltă parte [Încheierea Col. civ. CSJ din 28 octombrie 2020, dosarul nr. 2ra-1531/20].
Citat din Încheiere:
În motivare, instanța de apel reținut că deși reclamanta/apelanta a solicitat rezilierea contractului de arendă invocând drept temei faptul că, pârâta/intimata SRL „Cidonia” nu și-a executat cu obligațiile contractuale, nu a intrat în posesia terenurilor agricole și nu a executat obligațiile prevăzute de contract, nu neagă faptul că, având încheiat un contract valabil a cărui valabilitate nu a expirat, a încheiat un nou contract cu un nou arendaș fără să-l rezilieze pe acesta dintâi, în acest sens încălcând prevederile legale ale contractului inițial.
A menționat că prima instanță corect a remarcat faptul că, deși reprezentantul apelantei relevă că, arendașul nu prelucrează terenurile agricole, se constată că însuși reclamanta, prin încheierea unui nou contract de arendă cu un alt arendaș SRL „Undan-Agro”, a lipsit-o pe SRL „Cidonia” de posibilitatea de folosire și exploatare a terenului agricol prevăzut în contractul de arendă.
Prin urmare, a concluzionat că pretenția reclamantei/apelantei cu privire la rezilierea contractului de arendă este nefondată, or, faptul că apelanta a încheiat contractul de arendă, pentru același sector de teren, concomitent cu doi arendași diferiți, nu-i acordă dreptul de a alege în mod preferențial cu cine continuă să-și exercite drepturile de arendator.
Astfel, că odată ce a semnat contractul de arendă indicat supra, cu SRL „Cidonia” nu poate solicita rezilierea contractului de arendă, fără careva temei legal.
Mod de citare recomandat:
Octavian Cazac, Adnotare la art. 901 [online]. Codul civil Adnotat [citat 21.11.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/901/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.