Articolul 496. Apărarea posesiei preferate pe calea acţiunii în complîngere

Dacă o persoană tulbură posesia sau tulburarea ori deposedarea este iminentă, posesorul de bună-credinţă are dreptul la apărare conform art.494 alin.(2), cu excepţia cazului în care:
a) persoana care tulbură va avea, în caz de deposedare, o posesie preferată conform art.495 alin.(2)-(4); sau
b) persoana are, în comparaţie cu posesorul, un drept preferat de folosinţă sau de a se bucura în alt mod de bun.

---

Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 29 septembrie 2020
Originea reglementării: art. VIII. – 6:302 DCFR

Lecție online privind apărarea posesiei, 2020

▮ Traducerea comentariului DCFR (cu indicarea în paranteze pătrate a numărului corespunzător a articolului din C. civ.):

Comentariu

A. Ideea generală

Protecția posesorului „preferat” care au probleme de a-și demonstra dreptul de a poseda: Remediile prevăzute în Secțiunea 3, art. VIII.–6:301 and 6:302 constituie un efort de a suplini o lacună care apare între apărarea simplei posesii (VIII.–6:202-6:204), bazate pe starea de fapt a persoanei care exercită control fizic efectiv asupra [bunului], și apărarea bazată pe dreptul de proprietate asupra [bunului] (VIII.–6:101). Aceste remedii juridice nu au drept scop de a fi o prelungire a remediilor de apărare a posesiei, care sunt supuse unui termen de decădere de 1 an. Ele au drept scop să satisfacă o necesitate, și anume lipsa apărării fostului posesor când el nu mai poate să valorifice remediile posesorii și nu are dovada dreptului de proprietate în sensul art. VIII.–6:101. În aceste circumstanțe, un fost posesor (fie că e posesor sub nume de proprietar ori posesor de drept limitat) nu ar trebui să rămână fără nicio apărare împotriva posesorului actual, dacă fostul posesor în mod clar avea o îndreptățire preferată de a poseda [bunul] decât actualul posesor. O asemenea îndreptățire sau poziție preferată de a poseda [bunul] pare a fi prezentă când fostul posesor are un drept de a-l poseda, în timp ce posesorul actual nu are un asemenea drept, sau când fostul posesor este un dobânditor prin uzucapiune (VIII.–4:101(1)(a)), în timp ce posesorul actual este un posesor sub nume de proprietar de rea-credință (e.g. un hoț).

B. Interesele în joc și considerațiile de politică legislativă

„Actio publiciana” și asemănarea cu apărarea dreptului de proprietate. Remediile din art. VIII.–6:301 și 6:302 au o asemănare cu „actio publiciana” din dreptul roman și evoluțiile sale ulterioare în diferitele sisteme de drept ale statelor membre UE. Scopul acestor dispoziții legale este de a oferi anumitor categorii de posesori „calificați” sau „preferați”, fie că sunt posesori sub nume de proprietar sau posesori de drept limitat, care nu pot demonstra întrunirea condițiilor apărării dreptului de proprietate conform art. VIII.–6:101, din cauza că ei nu sunt (încă) proprietari, sau fiindcă ei sunt proprietari, dar nu își pot proba dreptul de proprietate, un remediu special de apărare împotriva altor persoane „mai puțin preferate” care au posesia curentă a [bunului]. Această apărare specială depășește limitele remediilor simplei posesii din art. VIII.–6:203 și 6:204 și este asemănătoare cu apărarea dreptului de proprietate (VIII.–6:101) — deși nu se cere dovada dreptului de proprietate.

Persoanele apărate. Remediile de apărare a posesiei preferate din art. VIII.–6:301 și 6:302 sunt concepute pentru a apăra în special următoarele categorii de persoane:

(1) posesorii de drept limitat care au un drept de creanță și/sau drept real limitat de a poseda [bunul] față de posesorul actual care nu are drept de a poseda, sau față de un posesor actual care are drept de a poseda, care provine de la un posesor sub nume de proprietar care nu este proprietarul;

(2) potențialii dobânditori prin uzucapiune și care sunt de bună-credință (înainte de împlinirea termenului uzucapiunii lor […]) față de posesorul actual de rea-credință fără drept de posesie;

(3) proprietarii care nu pot sau nu doresc să ofere dovezi ale dreptului lor de proprietate (după cum se cere prin art. VIII.–6:101). Ei se pot baza pe art. VIII.–6:301 și 6:302, dacă ei demonstrează că sunt de bună-credință și cealaltă persoană este de rea-credință, sau cealaltă persoană era de bună-credință, dar nu are drept de a poseda.

C. Privire comparativă
[…]

D. Art. VIII.–6:301(1) și VIII.–6:302: condiții generale

Comparație cu art. VIII.–6:203, 6:204, 6:101. […]

Dovada fostei posesii/tulburării posesiei, care era de bună-credință și dovada unui drept preferențial de posesie ori a unei posesii preferate. […]

Nu se cere deposedarea ilegală de către pârât. […]

Comparația calității posesiei reclamantului și pârâtului. Îndreptățirea la remediul posesiei preferate din VIII.–6:301 se decide în final de o comparație dintre calitățile posesiei reclamantului (ca posesor sub nume de proprietar sau posesor de drept limitat) și a persoanei care la moment deține posesia [bunului] (pârâtul). Dacă posesia celeilalte persoane este mai puțin calitativă decât cea a reclamantului, cealaltă persoană va fi nevoită să preda [bunul] fostului posesor, indiferent de modul în care pârâtul a obținut controlul fizic asupra [bunului].

Ilustrația 1
A este proprietarul sau posesorul de drept limitat al unui bun mobil. A pierde bunul mobil într-o călătorie. B, care nu îl cunoaște pe A, ridică bunul mobil și vrea să-l păstreze pentru sine ori vrea să-l predea instituției competente. B niciodată nu l-a privat pe A de posesia sa sub nume de proprietar ori de posesia sa de drept limitat, fiindcă A însuși a pierdut bunul mobil și nu s-a aflat în control fizic al bunului mobil atunci când B l-a ridicat. A are dreptul de a poseda bunul mobil, în timp ce B nu îl are. Prin urmare, A va prevala față de B conform art. VIII.–6:301.

Ilustrația 2
A este un posesor de drept limitat a bunului mobil. El are un contract de locațiune cu proprietarul. B fură bunul mobil. C, care este de bună-credință, cumpără bunul mobil de la B, dar nu îl dobândește prin instituția dobândirii de bună-credință. C însuși nu l-a lipsit pe A de posesia sa de drept limitat. În privința bunului mobil, C are calitatea de potențial dobânditor prin uzucapiunea de bună-credință. Dreptul de a poseda al lui C rezultă din contractul cu hoțul B. Dreptul lui A de a poseda bunul mobil se bazează pe relația de posesor de drept limitat cu proprietarul. Deci, A are un drept de posesie preferat privitor la bunul mobil, deoarece el derivă de la proprietar, și va prevala față de dreptul lui C. Dreptul lui B de a poseda bunul mobil (în baza contractului său cu proprietarul) desigur trebuie să fie valabil și să nu fie stins atunci când B îl acționează în judecată pe C.

Totuși, art. VIII.–6:301, acoperă și cazurile în care cealaltă persoană ilegal a deposedat posesorul sub nume de proprietar ori posesorul de drept limitat. Dacă, în ilustrația 2, hoțul B păstrează bunul mobil, A poate invoca dreptul său rezultat din art. VIII.–6:301 față de B.

E. Art. VIII.–6:301(1) și VIII.–6:302: persoanele îndreptățite la remediile „posesiei preferate” – posesorul sub nume de proprietar sau posesorul de drept limitat de bună-credință

Apărarea se acordă fostei „posesii” în sens de posesor sub nume de proprietar ori posesor de drept limitat. […]

[…]
(ii) Posesia anterioară dacă drepturile de a poseda derivă de la aceeași persoană

Drepturile de a poseda derivă de la aceeași persoană. Distincția față de izvorul dreptului de a poseda (vezi (a) supra) nu se aplică dacă ambele persoane, reclamant și pârât, au un drept de a poseda obținut de la aceeași persoană.

Ilustrația 8
Proprietarul O încheie un contract de locațiune, mai întâi cu A, apoi cu B. El predă bunul mobil lii A. B ulterior îl deposedează de bun pe A (ca posesor de drept limitat). Soluția: A câștigă.

Ilustrația 9
Proprietarul O încheie un contract de locațiuen cu A și predă bunul mobil lui A. Câteva luni mai târziu O vinde bunul mobil lui B. B îl deposedează pe A (care are o posesie de drept limitat). Soluția: A câștigă.

Ilustrația 10
Proprietarul O încheie un contract de locațiune, mai întâi cu A, apoi cu B. El predă bunul mobil lui B, A după această îl lipsește pe B de posesia sa de drept limitat. Soluția: B câștigă.

Ilustrația 11
Proprietarul O încheie un contract de locațiune cu A, dar nu predă bunul mobil lui A. Câteva zile mai târziu O vinde bunul mobil lui B și îi predă bunul lui B. După aceea A îl lipsește pe B de posesia sa sub nume de proprietar. Soluția: B câștigă.

Ilustrația 12
Proprietarul O încheie un contract de locațiune, mai întâi cu A, apoi cu B. Câteva zile mai târziu A transmite în sublocațiune bunul mobil lui C. O predă bunul lui C. B îl lipsește pe C de posesia sa de drept limitat. Soluția: C câștigă.

Ilustrația 13
Hoțul T (sau găsitorul F care păstrează bunul mobil pentru sine) încheie un contract de vânzare-cumpărare, mai întâi cu A, apoi cu B. El predă bunul mobil lui A. După aceasta B îl lipsește pe A de posesia sa sub nume de proprietar. Soluția: A câștigă.

 

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 496 [online]. Codul civil Adnotat [citat 21.11.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/496/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.