A A A + | -

Noul proiect al legii condominiului publicat

21 decembrie 2021, Chișinău, înainte de Crăciun și omicron

În 15 decembrie 2021 un grup de deputați a înregistrat inițiativa legislativă de Lege cu privire la condominiu (textul în PDF și Word se descarcă de acolo).  Textul proiectului se înșiră pe 82 de pagini și el vine cu o notă informativă de 62 de pagini.  Eu sugerez să citiți textul proiectului în paralel cu nota informativă.

Fiind implicat direct în predarea materiei Drepturilor reale la Facultatea de Drept USM, unde condominiul este un element central, dar și în calitate de muritor de rând care locuiește la bloc, am urmărit cu atenție parcursul eforturilor autorităților în acest domeniu. Cronologia acestui chin legislativ al autorităților și, implicit, al nostru al tuturor, este expusă mai jos.

Am scris această postare în primul rând cu gândul la zecile de oameni care, în ultimii 3 ani, mă contactau și mă întrebau „Ce se aude despre noua lege a condominiului? Unde o găsim?”  Am înțeles că există un interes major față de această lege.

 

Ce facem mai departe?

Vă invit să vă faceți timp să citiți proiectul de lege și să trimiteți obiecțiile, comentariile, criticile, întrebările în adresa Comisiei.  În lipsă de date de contact mai specifice, la e-mail: ceb@parlament.md.

28.12.2021: are loc consultarea publică (vezi video) a proiectului de lege

 

Cronologia unui chin legislativ

12.2011: Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor formează grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de lege cu privire la condominiu

08.2015: Ministerul publică un proiect actualizat

09.2015: Grupul de lucru MJ pentru modificarea Codului civil propune amendamente pentru corelare cu concepțiile modernizării Codului civil

01.2016-07.2017: Ministerul publică o serie de proiecte actualizate, se recepționează avize, se poartă discuții

11.2018: Guvernul aprobă proiectul și îl remite în Parlament

12.2018: Parlamentul adoptă proiectul de lege și îl remite la promulgare

02.2019: Președintele RM refuză promulgarea (peste 2 săptămâni urmau alegerile parlamentare)

12.2021: un grup de deputați înregistrează inițiativa legislativă privind legea cu privire la condominiu

15.04.2022: Parlamentul adoptă proiectul de lege în prima lectură

 

Și acum, ne abatem de la subiect: Mesaj celor care scriu legi de aplicabilitate largă

Curând suntem în anul 2022.  Avem 30 de la independență.  Vrem să construim un stat care se aseamănă cât mai mult cu un stat de drept.  Toți doresc mai multă claritate juridică și precizie juridică.  Dacă ne plângem că judecătorii nu sunt consecvenți este și pentru că legile care se publică în Monitorul Oficial sunt departe de a fi consecvente.

 

Precizia juridică se atinge prin:

1) înțelegerea că calitatea unui text de lege nu este un accident, ci exclusiv produsul unei analize și apoi unor dezbateri detaliate

A scrie o lege nu înseamnă a scrie un articol în ziar ori o postare pe Facebook.  Înseamnă a înțelege problema juridică, a înțelege cadrul existent, a înțelege cum practicienii dreptului îl înțeleg și ce neînțelegeri sunt, a înțelege cum instanțele de judecată îl aplică.  A scrie o lege mai înseamnă să te exprimi cu o rigoare forțată, cu exactitate farmaceutică.  Real textul tău va fi citit de practicianul implicat în luarea unei decizii juridice — avocatul ia o decizie când se gândește la tactica de consultare ori litigare, autoritatea ia decizie când este chemată să emită un act administrativ ori să sancționeze pe cineva, judecătorul ia o decizie când este chemat să soluționeze un litigiu.

Și practicianul va fi singur în fața textului tău și va avea 100 de întrebări practice.  Profunzimea și exactitatea exprimării în textul tău acum înseamnă zeci și sute de ore de nervi, discuții, plângeri, cereri, acțiuni în justiție evitate.  Timpul costă.  Nervii costă.  Claritatea juridică este un lux pe care fiecare și-l dorește.

În pofida aparențelor, nu există o mare diferență dintre a scrie codul pentru o aplicație online și a scrie o lege.  E același grad de sofisticare și corelare.  Calitatea creației nu poate fi accidentală.  Ea este exclusiv produsul unei munci, analize, discuții interminabile, examinării cazurilor practice și a diferitelor opinii.

Iată un antiexemplu recent. Am citit un proiect de modificare a Codului civil privitor la contractele de credit bancar și am înțeles următoarele:

a) cei care au scris aceste modificări la Codul civil (și eu nu mă refer la deputați, ci la cei care lor le scriu aceste texte, să îi numim convențional „scriitorii”) nu cunosc ce scrie în alte articole din același cod. Hint: vezi Capitolul Gajul;

b) avem o stare deplorabila a capacităților de scriere a textelor de lege. (“Constituirea bunurilor gajate drept gaj”?)

2) Pune-ți detaliat gândurile în Nota informativă

Nu, nota informativă nu este acel document obligatoriu care se face în ceasul al unsprezecelea înainte de promovarea proiectului.  Nota informativă are valență juridică recunoscută de lege (→ adnotarea la art. 4).  Este busola care: (a) explică publicului ce planifici prin proiect; (b) imediat când intră în vigoare legea, explică publicului cum să aplice legea; (c) peste ani, când se coc litigiile, explică judecătorilor ce s-a avut în vedere în textul supus aplicării.

 

Vreau să lansez un nou challenge / provocare: Orice notă informativă care este mai scurtă decât textul proiectului de lege este o notă informativă insuficientă.  Nu vreau să scriu proastă, dar insuficientă.  Și poate că în următorii ani ele vor fi breve, dar eu sper că ele vor fi tot mai informative și mai detaliate.

 

Mai există speranță

Curând am văzut proiectul de modificare a art. 190 Cod penal (escrocheria), care prevede o nouă componență legală a acestei infracțiuni, și am fost plăcut surprins să citesc o notă informativă detaliată care explică problemele actuale ale acestei reglementări și explică ce se are în vedere prin cuvintele folosite în noua reglementare. Nu pot spune că nu am întrebări (ce înseamnă „injust” și în ce context se folosește „îmbogățire nejustificată” în sens civil sau autonom).  Unele întrebări ar putea rezulta din faptul că eu nu sunt penalist și nu cunosc tot contextul și mai ales practica aplicării, care, știu, că este bogată.   Dar bravo scriitorilor acelei inițiative că au făcut o altfel de notă la proiect, care chiar este informativă.

 

Studiu al jurisprudenței: pretium doloris – cu titlu de prejudiciu moral

Antiexemplu al jurisprudenței: de fapt, obligația de a plăti pensia de întreținere trece la moștenitorul tatălui