Articolul 2639. Îmbogăţirea nejustificată
(1) Dacă o obligaţie necontractuală care decurge din îmbogăţirea nejustificată, inclusiv plata nedatorată, se referă la un raport existent între părţi, precum cel rezultat dintr-un contract sau dintr-o faptă ilicită, raport strîns legat de respectiva îmbogăţire nejustificată, aceasta este reglementată de legea care reglementează raportul vizat.
(2) Dacă legea aplicabilă nu poate fi stabilită în temeiul alin.(1), iar părţile îşi au reşedinţa obişnuită în acelaşi stat în momentul producerii faptului cauzator de îmbogăţire nejustificată, se aplică legea respectivului stat.
(3) Dacă legea aplicabilă nu poate fi stabilită în temeiul alin.(1) sau (2), legea aplicabilă este legea statului în care s-a produs îmbogăţirea nejustificată.
(4) În cazul în care reiese clar, din toate circumstanţele referitoare la caz, că obligaţia necontractuală rezultată din îmbogăţirea nejustificată are în mod vădit mai multă legătură cu un alt stat decît cel menţionat în alin.(1)-(3), se aplică legea acelui alt stat.
Adnotare:
Originea reglementării: art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale (Roma II)