A A A + | -

Articolul 669. Garantul gajist (garantul ipotecar)

(1) Debitorul şi garantul gajist, în calitatea sa de debitor gajist, pot conveni asupra condiţiilor de garantare a executării obligaţiilor debitorului de către garantul gajist, precum şi asupra obligaţiilor debitorului faţă de garantul gajist în cazul exercitării dreptului de gaj de către creditorul gajist. Lipsa unui asemenea acord scris între debitor şi garantul gajist nu influenţează valabilitatea gajului.
(2) Garantul gajist nu poate opune creanţele sale faţă de debitor satisfacerii creanţelor creditorului gajist din contul bunului gajat.
(3) În cazul în care creanţele creditorului gajist sînt satisfăcute de către garantul gajist, inclusiv din contul bunului gajat, se aplică dispoziţiile legale cu privire la subrogaţie. După ce garantul gajist execută obligaţia debitorului, primul are dreptul să solicite, în condiţiile legii, de la creditorul gajist dovada executării obligaţiei.


Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 9 noiembrie 2021

▮ Jurisprudență

1. Un terț, care nu a luat împrumutul, poate să constituie, iar împrejurarea că el nu este debitor al obligației de restituire a împrumutului nu afectează validitatea contractului de ipotecă.  În cazul executării silite a ipotecii, creditorul ipotecar introduce o acțiune de transmitere de către garantul ipotecar în posesie a bunului ipotecat, care nu este o acțiune încasare a datoriei de la garantul ipotecar [Decizia Col. civ. CSJ din 21 iulie 2021, dosarul nr. 2ra-84/21].

Citat din Decizie:

Conform prevederilor art. 470 alin. (2) lit. a) din Codul civil (în redacţia până la 01 martie 2019) şi ale art. 15 din Legea cu privire la ipotecă, se reţine că ipoteca este valabilă din data înregistrării în Registrul bunurilor imobile. În acelaşi sens, art. 24 şi 44 din Legea cadastrului bunurilor imobile stabilesc că, la înregistrarea ipotecii, se indică datele despre creditorul ipotecar şi despre obiectul ipotecii, termenul de acţiune al acesteia, dacă este stabilit, valoarea obligaţiei asigurată prin ipotecă sau datele privind modul şi condiţiile determinării acestor valori.
Prin urmare, este eronată concluzia instanţei de apel, precum că [IC și LC/debitori ipotecari] , în raportul contractual de credit instituit între BC „EuroCreditBank”
SA și SRL „ECATCOM-LUX”, nu dețin calitatea de debitori și în acest sens, nu există o obligație valabilă, susceptibilă de a determina valabilitatea raportului de drept accesoriu instituit între [IC și LC] și BC „EuroCreditBank” SA.
Or, Legea cu privire la ipotecă prevede expres că poate fi debitor ipotecar atât debitorul, cât şi garantul ipotecar. În cazul în care executarea obligaţiei de către debitor este garantată prin ipotecă de către garantul ipotecar, acesta are calitatea de debitor ipotecar.
De asemenea, este contrară materialelor cauzei şi concluzia instanţa de apel precum că potrivit cererii de chemare în judecată depusă de BC „EuroCreditBank” SA, executarea prestației de restituire a creditului este cerută de la [IC și LC], în temeiul contractului de ipotecă, deoarece înaintând prezenta acţiune, BC „EuroCreditBank” SA a solicitat transmiterea silită în posesia băncii a bunului imobil ipotecat, pentru comercializare în scopul achitării datoriilor aferente.

2. Deși instanța de fond a admis acțiunea creditorului ipotecar de transmitere silită a bunului ipotecat de la garantul ipotecar, curtea de apel a casat-o, pe motiv că nu era convinsă de mărimea exactă a obligației garanta. Col. civ. CSJ a criticat o asemenea soluție (fiindcă instanța de apel nu a fost investită cu judecarea încasării datoriei, ci doar cu transmiterea în posesie), a casat-o și a menținut soluția instanței de fond [Decizia Col. civ. CSJ din 7 iulie 2021, dosarul nr. 2ra-475/21].

Citat din Decizia CSJ:

Este de menţionat că, pe parcursul examinării cauzei, recurenta a prezentat înscrisuri care să certifice soldul datoriei debitorilor, respectiv concluzia instanţei de apel cu privire la faptul că banca nu şi-a probat pretenţiile este total eronată. Mai mult, însăşi instanţa de apel în conţinutul deciziei sale a precizat că obiectul prezentei acţiuni este transmiterea silită a bunului gajat, şi nu stingerea datoriei în baza contractelor de credit. Totuşi, Curtea de Apel Chişinău nu a considerat suficiente probele prezentate întru argumentarea pretenţiei de transmitere silită a bunului gajat, motivându-şi soluţia de respingere a acţiunii prin lipsa concretizării cuantumului datoriei potrivit contractelor – argument neîntemeiat, în opinia Colegiului lărgit, or clauza de transmitere silită a bunului gajat a fost negociată de părţi prin contract şi nu este condiţionată de un anumit cuantum al datoriei.
Conform art. 30 alin. (1) şi (2) al Legii nr. 142 din 26.06.2008 cu privire la ipotecă, creditorul ipotecar poate să execute dreptul de ipotecă în cazul în care debitorul nu a îndeplinit sau a îndeplinit în mod necorespunzător obligaţia garantată sau oricare parte a acesteia, precum şi în alte cazuri prevăzute de contractul de ipotecă.

3.

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 669 [online]. Codul civil Adnotat [citat 9 noiembrie 2021]. Disponibil: animus.md/adnotari/669/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.

Tabelul de concordanță - art. înainte și după renumerotarea din 1.3.2019

Conversiunea (recalificarea) actului juridic nevalabil în act valabil