A A A + | -

LPA C civ, art. 20 [Dispoziții tranzitorii privind registrele de publicitate care anterior aveau caracter declarativ]

(1) Dispoziţiile capitolului II (Registrele de publicitate cu caracter constitutiv) din titlul V cartea întîi din Codul civil în redacţia introdusă prin Legea nr.133/2018 nu afectează drepturile care au fost dobîndite înainte de 1 martie 2019 şi care nu au fost înregistrate de către dobînditor înainte de 1 martie 2019. Dobînditorul dreptului dobîndit înainte de 1 martie 2019 poate cere înregistrarea dreptului său.
(2) Dispoziţiile alin.(1) din prezentul articol se aplică doar în privinţa registrului de stat al transporturilor, registrului navelor sau catalogului naval şi a altor registre de publicitate cu caracter constitutiv (art. 420 din Codul civil), cărora, înainte de 1 martie 2019, legea nu le recunoştea caracterul constitutiv.
(3) Dispoziţiile art.435 alin. (2) pct.8) din Codul civil, în redacţia introdusă prin Legea nr.133/2018, referitoare la notarea în registru a identităţii viitorilor beneficiari nu se aplică în cazul fiduciilor administrate de administratorii fiduciari participanţi profesionişti care au deţinut licenţe pentru activitatea de administrare fiduciară a investiţiilor conform Legii nr.199/1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare.


Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 21 noiembrie 2020

I. Scopul articolului

1. Înregistrarea dreptului de proprietate în registrul de stat al transporturilor (RST) avea doar caracter declarativ înainte de 14 ianuarie 2019. Începând cu 14 ianuarie 2019 înregistrarea drepturilor reale are caracter constitutiv ca efect al introducerii art. 312 din Legea nr. 131 din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier.
Totuși, aceasta nu înseamnă că, dacă înainte de 14 ianuarie 2019 cineva a dobândit dreptul de proprietate asupra unui automobil (dar nu și-a declarat dreptul prin înregistrare în registru), el își pierde dreptul la 14 ianuarie 2019 fiindcă la acea dată nu figurează ca proprietar în registru. Legea nouă trebuie să recunoască drepturile dobândite anterior, pe legea veche (art. 7 Cod civil). Altfel, legea nouă ar avea efect de expropriere – ceea ce este inacceptabil prin prisma principiilor Constituției și a CtEDO.

II. Recunoașterea drepturilor dobândite anterior

2. În acest scop art. 20 din LPA prevede că dispoziţiile capitolului II din titlul V cartea întîi din C. civ. (care prevăd că, dacă suntem în prezența unui registru de publicitate cu caracter constitutiv, drepturile reale se dobândesc, ca regulă prin înregistrare în acel registru, v. art. 424) nu afectează drepturile care au fost dobîndite înainte de 1 martie 2019 şi care nu au fost înregistrate de către dobînditor înainte de 1 martie 2019.

3. Această excepție nu se aplică contractelor de vânzare-cumpărare (sau altor acte juridice translative ori constitutive de drepturi reale) încheiate în 1 martie 2019 și după această dată.

Ilustrație
B a cumpărăt automobilul Volvo de la proprietarul A: la 1 aprilie 2019, A a întocmit olograf (scris de mână) o recipisă că a primit banii pentru automobil care este vândut lui B; B primește de la A cheile și certificatul de înmatriculare al automobilului.  

Analiză:
Proprietar al automobilului rămâne A până la data în care B va deveni înregistrat în RST ca nou proprietar.
Procedura RST cere ca A să își dea consimțământul în oficiul RST la radierea sa din RST și înregistrarea lui B.  Pentru a evita acest inconvenient, A ar putea elibera lui B o procură prin care să-l împuternicească să îndeplinească formalitățile la RST din numele său.  Chiar și așa, A rămâne proprietar al automobilului până la înregistrare.
Dacă B nu are o procură eliberată de A, el poate cere lui A să-și dea consimțământul (ca parte a obligației lui A, ca vânzător de a asigura transmiterea dreptului de proprietate).  Dacă A refuză sau altfel se eschivează să se prezinte la RST să își dea consimțământul, B are o acțiune în efectuarea înregistrării conform art.  430.

III. Dreptul anterior — caracterul declarativ al înregistrării dreptului de proprietate

4. Deoarece înainte de 14 ianuarie 2019 înregistrările dreptului de proprietate în RST aveau doar caracter declarativ, un cumpărător de automobil devenea proprietar din moment ce erau îndeplinite condițiile art. ex-321 alin.(1) — cumpărătorul să dețină un contract (uneori ascuns printr-o procură, ori rezumat la o simplă recipisă) și să intre în posesia automobilului (să primească cheile și, de multe ori, certificatul de înmatriculare deținut de persoana înregistrată ca proprietar în RST).

5. Jurisprudența ce se referă la înstrăinările de automobile înainte de 14 ianuarie 2019 denotă efectele caracterului declarativ al registrului.

Proprietar al automobilului nu este persoana înregistrată în RST, ci persoana care l-a cumpărat în anul 2011.  Dacă persoana înregistrată este supusă urmăririi silite pentru încasarea unei datorii, sechestrul aplicat de executorul judecătoresc asupra automobilului este ilegal și trebuie ridicat.  Instanța de judecată a recunoscut existența unui contract de vânzare-cumpărare pe baza recipisei dintre vânzător și cumpărător [Decizia Col. civ. lărgit CSJ din 19 decembrie 2019, dosarul nr.2ra-1891/2019].

Citat din Decizia CSJ:

În motivarea acțiunii a indicat că la 12 august 2011 a cumpărat automobilul de model „Audi A4”, anul fabricării 2008, număr de înmatriculare XXXXX, motor nr. XXXXX, caroseria XXXXX, culoare neagră, la preţul de 40 000 de lei.
A menţionat că la acea dată nu a fost întocmit un contract de vânzare-cumpărare în scris, însă la momentul încheierii tranzacţiei, pârâta [DS/vânzător/debitor supus executării silite] a întocmit recipisa din 12 august 2011, prin care ultima a confirmat faptul primirii banilor şi transmiterii automobilului în proprietatea lui [NS/cumpărător/reclamant].
[…]
[NS/cumpărător/reclamant] A reţinut că tot la 12 august 2011, automobilul respectiv a trecut în proprietatea lui [NS/cumpărător/reclamant], fiindu-i transmis certificatul de înmatriculare şi cheile.
Consideră reclamantul că recipisa din 12 august 2011, în temeiul legislaţiei în vigoare, serveşte ca act juridic şi respectiv titlu just, care confirmă valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare a automobilului menţionat supra şi transferul dreptului de proprietate asupra celui din urmă.
[…]
Din materialele cauzei s-a stabilit că, la 22 iunie 2017 [NS/cumpărător/reclamant] a depus cerere de chemare în judecată împotriva [DS/vânzător/debitor supus executării silite], [OZ], Societatea cu Răspundere Limitată „Easy Credit”, Banca Comercială „ProCreditBank” Societate pe Acţiuni, Serviciul Fiscal de Stat, executorii judecătoreşti Nicolae Pașa, Victor Cațer, intervenient accesoriu Agenţia Servicii Publice privind recunoaşterea valabilităţii contactului de vânzare-cumpărare a automobilului, obligarea înregistrării dreptului de proprietate a lui [NS/cumpărător/reclamant] asupra automobilului, încasarea forţată a prejudiciului moral, radierea sechestrelor aplicate de executorii judecătoreşti asupra mijlocului de transport. În urma concretizării acţiunii înaintate a solicitat reclamantul recunoaşterea valabilităţii contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de model „Audi A4”, obligarea IP „Agenţia Servicii Publice” de a înregistra dreptul de proprietate a lui [NS/cumpărător/reclamant] asupra automobilului respectiv, ridicarea sechestrelor aplicate de executorii judecătoreşti Cater Victor, Pasa Nicolae, Zamsa Valentina si Brihuneţ Cristina asupra mijlocului de transport. Totodată, prin cererea concretizată reclamantul a solicitat atragerea în proces în calitate de pîrîţi BC „ProCredit Bank” SA, Serviciul Fiscal de Stat din Subordinea Ministerului Finanţelor şi executorii judecătoreşti Zamşa Valentina şi Brihuneţ Cristina
[…]
Reieșind din materialelor cauzei, Colegiul civil atestă că potrivit recipisei din 12 august 2011, [DS/vânzător/debitor supus executării silite] confirmă faptul primirii a 40 000 de lei de la [NS/cumpărător/reclamant], în contul vânzării-cumpărării automobilului de model „Audi A4”, anul fabricării 2008, cu n/î XXXXX, motor nr. XXXXX, caroseria nr. XXXXX, culoare neagră (f.d. 13, vol.I).
Conform încheierii nr. 004-452/13 din 03 decembrie 2013, executorul judecătoresc Zamşa Valentina a aplicat sechestru asupra mijlocului de transport cu număr de înmatriculare XXXXX, model „Audi A4”, anul fabricării 2008, înmatriculat după debitorul [DS/vânzător/debitor supus executării silite], în scopul garantării executării creanţei în cuantum de 100 lei în beneficiul statului în calitate de creditor (f.d.83, vol.I).
[…]
Prin urmare, Colegiul judiciar, consideră justă concluzia primei instanțe cu referire la faptul că, [NS/cumpărător/reclamant] este un cumpărător de bună-credinţă, care nu este vizat în procedurile de executare în temeiul cărora a fost aplicat sechestru, astfel s-a considerat ca fiind întemeiată pretenţia privind ridicarea sechestrelor instituite asupra automobilului de model „Audi A4”, anul fabricării 2008, număr de înmatriculare XXXXX, caroseria nr. XXXXX. Or, ridicarea sechestrelor de pe bunul mobil ce aparţine cu drept de proprietate reclamantului [NS/cumpărător/reclamant], nu va priva în mod definitiv creditorii debitorului [DS/vânzător/debitor supus executării silite] de a-şi executa şi urmări creanţele deţinute în temeiul documentelor executorii, admiterea pretenţiilor reclamantului nu anulează creanţele valide ale creditorilor, ultimii fiind liberi să continue procedurile de executare.
Colegiul reține că instanța de apel la judecarea cauzei s-a axat doar pe faptul că proprietarul automobilului [DS/vânzător/debitor supus executării silite] nu a întreprins nici o acțiune în vederea înregistrării automobilului pe numele lui [NS/cumpărător/reclamant], precum și faptul lipsei de interes față de bunul mobil al reclamantului, însă prin referința depusă de către pârâta [DS/vânzător/debitor supus executării silite], aceasta recunoaște recipisa ca fiind contract de vânzare-cumpărare a automobilului, precum și faptul că o asemenea procedură de vânzare-cumpărare a automobilelor îi este cunoscută și efectuată în trecut.
Mai mult, Colegiul civil va combate afirmația instanței de apel, precum automobil de model „Audi A4”, având o vechime de 3 ani, fără specificarea că acesta ar fi fost deteriorat nu constituie suma de 2470,75 euro or, contractele civile sunt acordurile de voinţă realizate între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice, acesta fiind negociat de părți pe bunul lor plac și interes, iar faptul că prețul automobilului litigios a fost apreciat de către părțile contractante la suma de 40 000 de lei, nu poate aduce dubii cu privire la valabilitatea contractului de vânzarecumpărare.

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 20 LPA [online]. Codul civil Adnotat [citat 3.03.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/lpa20/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.

Tabelul de concordanță - art. înainte și după renumerotarea din 1.3.2019

(Model Succint) Articolul 1251. Contractul de locaţiune