A A A + | -

Articolul 1989. Atribuirea rezultată din fapta terţului. Ratificarea actelor terţului

(1) O îmbogăţire la fel se atribuie dezavantajului altuia în cazul în care un terţ foloseşte fără împuternicire bunul persoanei dezavantajate astfel încît persoana dezavantajată pierde bunul, iar persoana îmbogăţită îl dobîndeşte.
(2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică în special dacă, în rezultatul faptului că terţul a manipulat sau a dispus de bun, persoana dezavantajată pierde dreptul de proprietate asupra bunului, iar persoana îmbogăţită dobîndeşte proprietatea în temeiul actului juridic sau al legii.
(3) Persoana care are un drept asupra bunului poate ratifica actul unui terţ care aparent înstrăinează sau altfel foloseşte bunul în temeiul unui act juridic cu un terţ.
(4) Actul ratificat are acelaşi efect juridic ca şi actul juridic încheiat printr-un reprezentant împuternicit. În relaţia dintre cel ce ratifică şi terţul care a dispus sau altfel a folosit bunul, ratificarea nu se consideră acceptare a dispunerii sau folosinţei bunului de către terţ.


Adnotare:
Autor: Oleg Efrim
Publicat: 21 martie 2021
Originea reglementării: Art. VII – 4:105; 4:106 DCFR

▮ I. Scopul reglementării

1. Acest articol se referă la un alt set de cazuri în care îmbogățirea rezultată este atribuită dezavantajului altei persoane. În esență, este vorba despre cazurile în care, în urma unei ingerințe a unui terț, persoana îmbogățită obține de la o terță persoană ceva care a aparținut persoanei defavorizate.

2. Norma comentată se va aplica atunci când o persoană neîmputernicită a dispus de bunul altuia și persoana îmbogățită a dobândit dreptul de proprietate sau a folosit proprietatea altuia în așa mod încât bunul a fost consumat de terț sau materiile s-au amestecat și persoana dezavantajată a pierdut dreptul de proprietate.

Ilustrația 1
Y păstrează în depozitul unde lucrează X o cantitate de îngrășăminte pentru fertilizarea solului. X extrage câțiva saci de îngrășăminte și îi folosește pentru fertilizarea solului prietenului său Z. X a folosit bunurile lui Y într-un mod în care Y a pierdut dreptul asupra bunului, iar Z a realizat o îmbogățire, în urma a consumului îngrășămintelor. Îmbogățirea realizată de Z estre atribuită dezavantajului lui Y.

▮ II. Pierderea dreptului

3. O condiție pentru aplicarea normei comentate este pierderea dreptului de către titular, în rezultatul folosirii de către persoana neîmputernicită. În cazul în care, din varii motive persoana care a dobândit bunul, nu a dobândit și dreptul asupra lui (ex. persoana care a înstrăinat bunul mobil l-a furat de la proprietar și nu era de bună-credință, respectiv terțul nu dobândește dreptul de proprietate), dispozițiile alin.(1) și (2) nu vor fi aplicate. În astfel de situații, restituirea bunului transmis se va realiza după alte reguli (de exemplu, revendicarea bunului, dacă bunul s-a păstrat, sau răspundere delictuală, dacă bunul a fost distrus).

Ilustrația 2
B deține posesia asupra unui plug, care aparține cu drept de proprietate lui C. B, în pofida faptului că nu este proprietar, decide să vândă lui plugul lui A. Conform art. 527, dreptul de proprietate este dobândit de A cu bună-credință cu condiția că C a transmis benevol posesia lui B. În condițiile în care A, în rezultatul acțiunilor persoanei neîmputernicite a dobândit, iar C a pierdut dreptul de proprietate asupra plugului (art. 534), suntem în prezența unei îmbogățiri a lui A, atribuită dezavantajului lui C.
Soluția va fi diferită, dacă B a furat de la C plugul. În acest caz, potrivit art. 527 dreptul de proprietate nu este transmis lui A, chiar dacă plugul a ajuns în posesia ultimului. Raportul de îmbogățire nejustificată în acest caz este posibil doar dacă C (proprietarul) va ratifica actul juridic ineficient, încheiat de persoana neîmputernicită, conform alin.(3).

▮ III. Ratificarea

4. Alin.(3) conferă împuterniciri proprietarului de a ratifica și face eficient actul juridic încheiat de persoana neîmputernicită prin care aparent se înstrăinează bunul, prin ratificarea lui. Conform art. 512 alin.(2), ratificarea face ca transmiterea bunului să producă efectul translativ de drepturi, în așa mod, de parcă ar fi fost făcută inițial de persoana împuternicită. Pentru fostul proprietar și dobânditorul dreptului, actul ratificat are același efect juridic ca și încheierea actului printr-un reprezentant împuternicit (alin.(4)). Ratificarea conferă eficiență actului juridic încheiat de persoana neîmputernicită. În așa fel, fostul proprietar asigură transferul dreptului de proprietate la dobânditor (v. și adnotarea la art. 358).

5. În Ilustrația 2, atunci când bunul este furat, dacă C ratifică actul de înstrăinare încheiat de persoana neîmputernicită B, A dobândește, iar C pierde dreptul de proprietate asupra plugului. Activul patrimonial al lui C este diminuat, iar activul patrimonial a lui A este în creștere. Ceea ce a primit B de la A reprezintă îmbogățire atribuită la dezavantajul lui C în temeiul normei comentate.

▮ IV. Efectul ratificării în relația persoana neîmputernicită – fostul proprietar

6. În relația cu persoana care a folosit neautorizat bunul, ratificarea nu se consideră acceptarea dispunerii sau folosirii de bun. Terțul neîmputernicit se îmbogățește pe seama fostului proprietar, îmbogățire atribuită la dezavantajul ultimului în virtutea art.1986 alin.(1), lit. (c).

7. Dacă fapta terțului reprezintă un delict, fostul proprietar poate face uz și de normele care instituie răspunderea delictuală. În acest caz, concurența dintre norme se va soluționa conform art.1980 alin.(2) și alin.(3).

Mod de citare recomandat: 
Oleg Efrim, Adnotare la art. 1989 [online]. Codul civil Adnotat [citat 18.05.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/1989/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.

Tabelul de concordanță - art. înainte și după renumerotarea din 1.3.2019

(Model Succint) Articolul 1251. Contractul de locaţiune