A A A + | -

Articolul 341. Nulitatea actului juridic încheiat prin dol

(1) Actul juridic a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părţi poate fi declarat nul de instanţa de judecată chiar şi în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte.
(2) Dacă una dintre părţi trece sub tăcere anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului bunei-credinţe, se putea aştepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări.
(3) Actul juridic este anulabil şi atunci cînd dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi.
(4) În cazul în care dolul este comis de un terţ, actul juridic poate fi anulat numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a ştiut sau trebuia să ştie despre dol.


Adnotare

▮ Jurisprudență

1. Acțiunea de anulare a contractului de rezoluțiune a contractului de donație a fost respinsă de către instanță. În speță, acțiunea a fost introdusă de un terț (Serviciul Fiscal de Stat), invocând dolul și anume că rezoluțiunea a avut ca scop desființarea obligației fiscale a donatorului provocată de o donație. Soluția instanței ne pare corectă, deoarece dolul este o cauză de nulitate relativă și ocrotește doar consimțământul părții afectate de dol. Terții nu sunt legitimați să promoveze o acțiune în anulabilitate (declararea nulității relative).  [Încheierea CSJ din 12 octombrie 2022, cauza nr. 2ra-1160/22] Notă: Serviciul Fiscal de Stat putea invoca nulitatea pe temeiul încălcării unei norme imperative (Codul fiscal), eventual încălcarea ordinii publice. Alternativ, s-ar fi putut explora dacă contractul de rezoluțiune nu este în fond, o simulație relativă.

LPA C civ, art.21 [Recunoașterea drepturilor dobândite valabil sub imperiul legii vechi]

(Model Succint) Articolul 1251. Contractul de locaţiune