Articolul 45. Dreptul la propria imagine
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în exercitarea dreptului la propria imagine, persoana poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art.47 rămîn aplicabile.
(2) Dacă o persoană consimte ca imaginea sa să fie captată în circumstanţe din care rezultă în mod evident că imaginea va fi difuzată, se prezumă că ea de asemenea consimte la reproducerea şi difuzarea acesteia pe cale obişnuită, aşa cum se putea aştepta în mod rezonabil în aceste circumstanţe.
Jurisprudență
▮ În cauza Bogomolova vs Rusia (cererea nr 13812/09, hotărârea din 20 iunie 2017), CtEDO a statuat că publicarea imaginii unui minor pe coperta unei broșuri privind copiii orfani și adopția lor, fără încuviințarea părinților acelui minor, constituie o încălcare a art. 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) al CEDO.
CtEDO a reamintit că imaginea unei persoane constituie unul dintre atributele principale ale personalității sale și că dreptul la protejarea imaginii este, astfel, o componentă esențială a dezvoltării personale. Art. 8 CEDO implică dreptul de a controla utilizarea imaginii unei persoane, inclusiv dreptul de a refuza publicarea. Curtea a admis că publicarea fotografiei intră în domeniul de aplicare al „vieții private” a reclamantei și a fiului ei, în sensul art. 8. În luarea deciziei de a respinge pretențiile reclamantei, instanțele naționale au reținut că fotografia a fost făcută cu consimțământul reclamantei și că aceasta nu a stabilit restricții sau condiții privind utilizarea imaginii. Cu toate acestea, CtEDO a reținut că instanțele naționale nu au examinat faptul dacă reclamanta a încuviințat anume publicarea imaginii copilului.
▮ În cauza I.V.Ț. v. România (cererea nr. 35582/15, hotărârea din 1 martie 2022), CtEDO a constatat încălcarea art. 8 prin lezarea dreptului la viață privată a unui elev minor intervievat de presă în absența acordului părinților. S-a reținut că, atunci când produc materialele jurnalistice privitor la evenimente dramatice în jurul minorilor sau care implică minori furnizorii de servicii media audiovizuale își îndeplinesc datoria de informare a publicului, dar, în același timp, trebuie să protejeze identitatea minorilor implicați. Dezvăluirea informațiilor referitoare la identitatea acestora ar putea pune în pericol demnitatea și bunăstarea copilului chiar mai grav decât în cazul persoanelor adulte, având în vedere vulnerabilitatea lor mai mare, ceea ce implică garanții legale speciale.