A A A + | -

Articolul 735. Gajul următor

(1) Bunul gajat pentru garantarea executării anumitei obligaţii (gajul precedent) poate fi gajat şi pentru garantarea executării unei alte obligaţii a aceluiaşi sau a altui debitor în favoarea altui creditor gajist (gaj următor).
(2) Constituirea gajului următor se admite dacă nu este interzisă de lege. Rangul de prioritate al garanţiilor este determinat în conformitate cu dispoziţiile art.736.
(3) Debitorul gajist are obligaţia de a informa fiecare creditor gajist care deţine un gaj următor despre toate gajurile precedente, sub sancţiunea plăţii despăgubirilor.
(4) Debitorul gajist are obligaţia de a informa toţi creditorii gajişti care deţin gajuri precedente despre fiecare gaj următor, imediat după crearea oricărui gaj următor, comunicîndu-le datele prevăzute la art.684 alin.(4), sub sancţiunea plăţii despăgubirilor.
(5) Modificarea gajurilor precedente după constituirea gajurilor următoare nu va prejudicia drepturile creditorului gajist care deţine un gaj următor, dacă acesta nu convine altfel. În cazul majorării obligaţiei garantate cu gaj precedent, gajul care garantează suma majorării va avea un rang de prioritate inferior gajurilor constituite pînă la momentul cînd modificarea gajului a fost înregistrată.
(6) Dispoziţiile privind gajul următor nu se aplică dacă creditorul gajist şi debitorul gajist convin asupra modificării gajului existent pentru garantarea unor obligaţii care anterior nu erau garantate de acel gaj. Aceasta însă nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu rang de prioritate inferior.


Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 5 august 2020

▮ II. Evoluția graduală a reglementării clauzei de interdicție a gajului următor

1. Poziția inițială: contractul de gaj poate institui o interdicție, încălcarea căreia atrage nulitatea gajului următor

Legea cu privire la gaj, nr. 449 din 30 iulie 2001
Articolul 56 . Gajul următor
(1) Gajarea unui bun gajat se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente.
(2) În cazul în care interzicerea gajului următor este înregistrată, nerespectarea acesteia atrage nulitatea contractelor de gaj următoare şi obligaţia debitorului gajist de a repara prejudiciul cauzat creditorilor gajişti.

Codul civil, redacția din 12 iunie 2003
Articolul 480. Gajul ulterior
(1) Darea în gaj a bunului gajat deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente.
(2) Debitorul gajist are obligaţia de a informa fiecare creditor gajist următor despre toate grevările existente asupra bunului, răspunzînd pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neîndeplinirea acestei obligaţii.

2. Inversarea reguli în materie de gaj (mobiliar) prin reforma din 2014

Legea  Nr. 173 din 25 iulie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în vigoare in 8 noiembrie 2014)
Articolul 56 . Gajul următor

(1) Gajarea unui bun gajat (gajul următor) se admite dacă nu este interzisă de lege. Gradul de prioritate al garanţiilor este determinat în conformitate cu art. 57.
(2) În cazul în care interzicerea gajului următor este înregistrată, nerespectarea acesteia atrage nulitatea contractelor de gaj următoare şi obligaţia debitorului gajist de a repara prejudiciul cauzat creditorilor gajişti.
(3) Debitorul gajist are obligaţia de a informa fiecare creditor gajist care deţine un gaj următor despre toate gajurile precedente, sub sancţiunea plăţii despăgubirilor.
(4) Debitorul gajist are obligaţia de a informa toţi creditorii gajişti care deţin gajuri precedente despre fiecare gaj următor, imediat după crearea oricărui gaj următor, comunicîndu-le datele prevăzute la art. 13 alin. (4), sub sancţiunea plăţii despăgubirilor.
(5) Modificarea gajurilor precedente după constituirea gajurilor următoare nu va prejudicia drepturile creditorului gajist care deţine un gaj următor, dacă acesta nu convine altfel. În cazul majorării obligaţiei garantate cu gaj precedent, gajul care garantează suma majorării va avea un grad de prioritate inferior gajurilor constituite pînă la momentul cînd modificarea gajului a fost înregistrată.

Nota informativă la proiectul de lege (care, de altfel, nu a fost adoptată de Parlament, ci a fost adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvern), clarifică următoarele:

Reţinem următoarele domenii de reglementare care necesită reformare:
[…]
– gajul următor și gradul de prioritate între creditori: lipsa posibilității pentru utilizarea aceluiași bun (în particular, de valoare mare) pentru garantarea mai multor credite limitează accesul la credit, iar incertitudinea legală privind drepturile creditorilor de diferit rang în cazul executării silite a aceluiași bun descurajează creditorii să accepte gajul de rang inferior chiar și atunci când acesta nu este interzis;
[..]
Amendamentele la capitolul VII (Efectele gajului) din Lege se referă la:
– Gajul următor: analiza care a precedat elaborarea prezentului proiect de lege a reliefat existența unei probleme în calea extinderii creditului garantat, exprimate prin imposibilitatea folosirii aceluiași bun pentru garantarea mai multor obligații. Chiar dacă legea curentă nu exclude posibilitatea de a permite gajul următor, practica indică asupra ”monopolizării” gajurilor, în special de către creditorii care nu au capacitate să ofere finanțare suplimentară, dar nici nu permit gajul următor. Standardele internaționale, dar și legislațiile moderne, fără echivoc indică asupra oportunității gajului următor și neadmiterii interdicțiilor nejustificate. Or, valoarea practică a gajului următor rezultă din capacitatea bunului de a servi drept garanție pentru mai multe credite, adică nici un creditor prudent nu va accepta gajul următor în lipsa raționamentului economic, exprimat prin existența valorii libere de gaj a bunului, refinanțarea în condiții mai prielnice sau altele similare. Totuși, având în vedere îngrijorările exprimate la faza de elaborare a prezentului proiect de lege, s-a optat pentru o variantă moderată, în care nu poate fi interzis doar gajul următor asupra bunurilor indivizibile (ex. o construcție, o combină, un avion).
[…]

Dispoziții tranzitorii ale Legii nr. 173/2014
Art. XIII. – […]
(6) Prevederile art. 56 alin.(1) ale Legii cu privire la gaj, cu modificările şi completările prevăzute de prezenta lege, nu se vor aplica în cazul cînd gajul de grad superior a apărut în baza contractelor de gaj încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi.

3. Inversarea regulii în materie de ipotecă (imobiliară) prin Legea de modernizare a Codului civil (1.3.2019)

În 2008 Parlamentul a luat decizia de a separa reglementarea ipotecii de reglementarea de drept comun a gajului și a adoptat o lege specială cu privire la ipotecă.  Aceasta a preluat, în fond, principiul de drept comun că contractul de ipotecă poate cuprinde o clauză care interdicție ipoteca ulterioară, sub sancțiunea nulității.

Legea nr. 142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă
Articolul 17. Ipoteca ulterioară
[…]
(2) Ipoteca ulterioară este permisă cu excepţia cazului în care condiţiile ipotecii anterioare prevăd altfel.
(3) Ipoteca ulterioară instituită cu încălcarea prevederilor alin.(2) sau a condiţiilor ipotecii anterioare este nulă şi orice persoană prejudiciată va fi în drept să ceară repararea prejudiciului cauzat. […]

Vezi LPA Cciv

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 735 [online]. Codul civil Adnotat [citat 5 august 2020]. Disponibil: animus.md/adnotari/735/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.

LPA C civ, art. 9 [Dispoziții tranzitorii privind administratorul persoanei juridice]

Adnotare introductivă la capitolul Clauzele abuzive