Articolul 912. Executarea silită a obligaţiilor pecuniare
(1) Creditorul are dreptul de a obţine plata silită a sumelor de bani datorate ajunse la scadenţă.
(2) În cazul în care creditorul încă nu a executat obligaţia corelativă pentru care se datorează plata şi este clar că debitorul obligaţiei pecuniare nu va dori să primească executarea, creditorul poate, cu toate acestea, să execute obligaţia corelativă şi poate obţine plata silită, cu excepţia unuia dintre următoarele cazuri:
a) creditorul ar fi putut încheia un contract de substituire în condiţii rezonabile fără eforturi sau cheltuieli semnificative;
b) silirea debitorului să primească executarea obligaţiei corelative ar fi nerezonabilă, avînd în vedere circumstanţele.
Adnotare:
Originea reglementării: art. III. – 3:301 DCFR
▮ Delimitarea de acțiunea de transmitere în posesie silită a bunului ipotecat
Jurisprudență
1. Deși instanța de fond a admis acțiunea creditorului ipotecar de transmitere silită a bunului ipotecat de la garantul ipotecar, curtea de apel a casat-o, pe motiv că nu era convinsă de mărimea exactă a obligației garanta. Col. civ. CSJ a criticat o asemenea soluție (fiindcă instanța de apel nu a fost investită cu judecarea încasării datoriei, ci doar cu transmiterea în posesie), a casat-o și a menținut soluția instanței de fond [Decizia Col. civ. CSJ din 7 iulie 2021, dosarul nr. 2ra-475/21].
Citat din Decizia CSJ:
Este de menţionat că, pe parcursul examinării cauzei, recurenta a prezentat înscrisuri care să certifice soldul datoriei debitorilor, respectiv concluzia instanţei de apel cu privire la faptul că banca nu şi-a probat pretenţiile este total eronată. Mai mult, însăşi instanţa de apel în conţinutul deciziei sale a precizat că obiectul prezentei acţiuni este transmiterea silită a bunului gajat, şi nu stingerea datoriei în baza contractelor de credit. Totuşi, Curtea de Apel Chişinău nu a considerat suficiente probele prezentate întru argumentarea pretenţiei de transmitere silită a bunului gajat, motivându-şi soluţia de respingere a acţiunii prin lipsa concretizării cuantumului datoriei potrivit contractelor – argument neîntemeiat, în opinia Colegiului lărgit, or clauza de transmitere silită a bunului gajat a fost negociată de părţi prin contract şi nu este condiţionată de un anumit cuantum al datoriei.
Conform art. 30 alin. (1) şi (2) al Legii nr. 142 din 26.06.2008 cu privire la ipotecă, creditorul ipotecar poate să execute dreptul de ipotecă în cazul în care
debitorul nu a îndeplinit sau a îndeplinit în mod necorespunzător obligaţia garantată sau oricare parte a acesteia, precum şi în alte cazuri prevăzute de contractul de ipotecă.