Articolul 686. Dobîndirea cu bună-credinţă a dreptului de gaj
(1) Chiar dacă debitorul gajist nu este adevăratul titular al obiectului gajului şi nici nu are împuternicirea de a-l gaja, creditorul gajist totuşi dobîndeşte un drept de gaj valabil dacă, la momentul constituirii gajului, sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) debitorul gajist este înregistrat ca titular al obiectului gajului în registrul de publicitate cu caracter constitutiv prevăzut de lege sau, în cazul obiectelor asupra cărora dreptul nu se dobîndeşte, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, obiectul gajului sau titlul său reprezentativ la purtător se află în posesia debitorului gajist;
b) creditorul gajist nu a cunoscut şi nici nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască faptul că debitorul gajist nu este adevăratul titular al obiectului gajului şi nici nu are împuternicirea de a-l gaja.
(2) Dispoziţiile alin.(1) nu se aplică în cazul în care obiectul asupra căruia dreptul nu se dobîndeşte, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate a fost furat de la proprietar sau de la posesorul legal.
Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 20 septembrie 2020 | Actualizat: 21 noiembrie 2020
Originea reglementării: art. IX. – 2:108 DCFR
▮ I. Scopul articolului
1. În virtutea principiului nemo plus juris… (v. adnotarea la art. 358) și a cerinței ca debitorul gajist să aibă drept de dispoziție privitor la obiectul gajului (art. 668), dreptul de gaj nu poate fi constituit valabil în folosul creditorului gajist dacă debitorul gajist aparent (care încheie contractul de gaj) este afectat de un incident din două: fie (a) debitorul gajist aparent nu era proprietarul bunului (fals proprietar); sau (b) contractul de gaj a fost încheiat, din numele proprietarului bunului, de către un reprezentant care nu avea împuterniciri cuvenite (fals reprezentant). Aceste incidente sunt analizate detaliat în adnotarea la art. 358, iar contractul de gaj în ambele aceste situații se va considera ineficient.
2. Scopul articolului de față este tămăduirea ineficienței contractului de gaj și protecția creditorului gajist de bună-credință, având efectul de a păstra intact dreptul său de gaj, în ciuda incidentului juridic în discuție. Reglementarea nu are ca scop de a oferi, indirect, protecție debitorului gajist, aparent ca dobânditor al dreptului său asupra bunului.
Ilustrația 1 B a cumpărat un imobil de la A. Contractul de vânzare-cumpărare este afectat de o cauză de nulitate, iar B cunoștea circumstanța care justifică nulitatea, fiind chiar culpabil de ea (e.g. violența, leziunea). Peste 1 lună de la cumpărare, B ia un credit de la Banca C și ipotechează imobilul în folosul băncii. B devine debitor ipotecar, iar C — creditor ipotecar al imobilului. După încă 4 luni A introduce acțiune în nulitatea contractului de vânzare-cumpărare dintre A și B [capăt de cerere #1], acțiune în nulitatea sau, în subsidiar, ineficiența contractului de ipotecă dintre B și Banca C [capăt de cerere #2]; acțiune de rectificare a RBI prin radierea dreptului lui B și înregistrarea dreptului lui A asupra imobilului ca urmare a admiterii capătului de cerere #1 [capăt de cerere #3] și radierea dreptului de ipotecă al Băncii C ca urmare a admiterii capătului de cerere #2 [capăt de cerere #4]. În virtutea art. 334 contractul de vânzare este anulat [capăt de cerere #1 se admite], iar conform art. 358 se constată ineficiența contractului de ipotecă în partea efectului ei real (i.e. a constituirii dreptului de ipotecă) [capăt de cerere #2 se admite, în ce ține de ineficiența contractului de ipotecă, dar se respinge în ce ține de nulitatea lui]. În urma admiterii capătului de cerere #1, îndeplinirii condițiilor de rectificare de la art. 438 și urm., și, în special, a faptului că B nu poate invoca protecția art. 440 alin.(2), din cauza circumstanței că era de rea-credință privind cauza de nulitate, dreptul lui B va fi radiat și al lui A înregistrat [capăt de cerere #3 se admite]. Capătul de cerere #4 însă se va respinge pe motivul aplicării art. 668, care protejează Banca C ca creditor ipotecar de bună-credință. B nu poate invoca respingerea capătului de cerere #4, pentru a obține o protecție proprie (pentru a obține respingerea capătului de cerere #3). Juridic, din cauza efectului achizitiv și protectiv al art. 668, este perfect posibil dreptul debitorului ipotecar să fie radiat, iar dreptul creditorului ipotecar să fie menținut.
3. Pentru claritate, mențiunile la gaj cuprind și ipoteca imobiliară în temeiul art. 671 alin.(2).
4. Potrivit art. 673 dreptul de gaj, în calitatea sa de drept real limitat, se dobândește de către creditorul gajist la întrunirea a două condiții: temeiul (titulus) și formalitatea de publicitate (modus). Titulus constă din contractul de gaj (în cazul ipotecii, contractul de ipotecă) sau temeiul de gaj legal prevăzut de art. 708 sau 709. În cazul ipotecii, modus constă în înregistrarea ipotecii în registrul bunurilor imobile (RBI) conform art. 424 alin.(1) și 673 alin.(3) teza I. În cazul gajului asupra bunului mobil, modus este fie înregistrarea gajului în registrul garanțiilor reale mobiliare (673 alin.(3) teza II), fie transmiterea posesiei bunului corporal (art. 673 alin.(5)) ori controlul asupra conturilor de plată (art. 699).
5. În cazul ipotecii, înregistrarea ei în RBI în folosul creditorului ipotecar de bună-credință ar trebui să tămăduiască incidentul discutat prin efectul dobândirii de bună-credință a dreptului înregistrat prevăzute de art. 523 și care, potrivit art. 440, exclude acțiunea în rectificare a registrului. Problema în aplicarea art. 523 este că creditorul ipotecar nu deține posesia bunului ipotecat (art. 484 alin.(3) lit. a)). Protecția oferită de art. 686 nu impune condiția ca creditorul gajist să exercite posesia bunului gajat.
▮ II. Condițiile invocării dobândirii de bună-credință a gajului
6. Creditorul gajist se poate prevala de protecția oferită de art. 686 dacă sunt întrunite cumulativ următoarele patru condiții. Așa cum dispune alin.(1), condițiile trebuie întrunite „la data constituirii” gajului, adică data când exista atât titulus cât și modus. Practic, se are în vedere data când gajul a fost înregistrat pe numele creditorului gajist.
1) existența unui titulus și modus valabil
7. Art. 686 nu se aplică dacă contractul de gaj este lovit de nulitate sau este ineficient din alt motiv decât cele două incidente menționate în el. La fel, formalitățile cerute în calitate de modus trebuie să fie îndeplinite corespunzător.
2) creditorul gajist nu a dobândit dreptul de gaj din cauza incidentului
8. Unicul motiv din care creditorul gajist nu dobândește, în realitatea juridică, dreptul de gaj este fie incidentul falsului proprietar fie incidentul falsului reprezentant, ori chiar ambele incidente cumulate — fals reprezentant al unui fals proprietar. Ipoteza falsului reprezentant o include, a fortiori, și cea în care bunul este comun, însă el este ipotecat în întregime doar de unul din coproprietarii pe cote-părți (în același sens, v. art. 358).
Pentru ca un proprietar sau reprezentant să fie fals, este irelevant dacă el cunoștea că nu are drept sau împuternicire ori nu o cunoștea (de exemplu, falsul proprietar nu cunoștea că titlul său de proprietate este nul; falsul reprezentant nu știa că procura sa este nulă ori a încetat dintr-un motiv obiectiv, e.g. decesul reprezentatului).
3) debitorul gajist are aparența dreptului
9. În cazul bunurilor dreptul de proprietate asupra cărora este înregistrat într-un registru de publicitate (imobile, automobile, părți sociale în SRL, acțiuni în SA, proprietate industrială supusă înregistrării; v. adnotarea la art. 413 și 420), debitorul gajist trebuia, la data când se constituia gajul, să fie înregistrat ca titular al obiectului gajului.
10. În cazul bunurilor mobile dreptul de proprietate asupra cărora nu se dobândește prin înregistrare într-un registru cu caracter constitutiv, debitorul gajist trebuia să fie în posesia bunului mobil. Aceasta include și bunurile incorporale (cum ar fi o creanță), care sunt apte de posesie conform art. 482 alin.(2) teza II. Totuși, dacă bunul mobil a fost sustras (e.g. furat) de la proprietarul adevărat ori de la posesorul legal (v. 484 alin.(3)), legea preferă adevăratul proprietar și nu validează dobândirea gajului (alin.(2)).
4) creditorul gajist să fi fost de bună-credință
11. Potrivit alin.(1) lit. b), testul de bună-credință trebuie să vizeze unul din incidentele juridice vizate de normă: creditorul gajist nu a cunoscut şi nici nu trebuia, în mod rezonabil, să cunoască faptul că debitorul gajist nu este adevăratul titular al obiectului gajului şi nici nu are împuternicirea de a-l gaja. Buna-credință se prezumă (art. 10 alin.(1)); prin urmare, revine reclamantului (adevăratul proprietar) să răstoarne prezumția prin proba relei-credințe a creditorului gajist la data constituirii gajului.
Testul rezonabilității creditorului gajist este determinat de dispozițiile art. 12. (v. adnotarea art. 12).
12. Deoarece condițiile invocării art. 686 trebuie întrunite la data îndeplinirii formalității de publicitate (v. nr. 6), nu este suficient creditorul gajist să fi fost de bună-credință doar la încheierea contractului de gaj, ci chiar până la data înregistrării gajului. Dacă creditorul gajist află, până la momentul înregistrării gajului, că există incidentul juridic vizat de art. 686, buna-credință îl obligă să se abțină de la îndeplinirea formalității și, eventual, să nu mai acorde credit debitorului gajist.
▮ III. Dreptul anterior
Jurisprudență
13. Nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nu atrage nulitatea contractului de ipotecă încheiat de cumpărător (proprietar aparent) și dreptul de ipotecă al băncii nu poate fi radiat în special din cauza bunei-credințe a creditorului ipotecar [Încheierea din 10 iulie 2019 Col. civ. CSJ în cauza nr.2ra-1062/2019, care a menținut decizia din 18 decembrie 2018 a Col. civ. al Curții de apel Chișinău în cauza nr. 2a-143/18].
▮ IV. Drept comparat
14. Pentru o analiză în literatura juridică rusească modernă a problemei vânzării și gajării bunului altuia și concluzia că contractul de vânzare-cumpărare ori de gaj încheiat de neproprietar nu ar trebui anulat, a se vedea Кукшинов Д.Р. Категория добросовестности применительно к возникновению залоговых прав. În: Опыты цивилистического исследования: Сборник статей / Рук. авт. кол. и отв. ред. А. М. Ширвиндт, Н. Б. Щербаков. — М.: Статут, 2016, p. 135 și urm.
Mod de citare recomandat:
Octavian Cazac, Adnotare la art. 686 [online]. Codul civil Adnotat [citat 26.04.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/686/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.