A A A + | -

Articolul 2177. Cazul în care operează moştenirea legală

(1) Devoluţiunea moştenirii are loc conform dispoziţiilor prezentei cărţi (moştenire legală), în măsura în care nu există un testament valabil.
(2) Dacă testamentul se referă doar la o parte din masa succesorală, devoluţiunea celeilalte părţi a masei succesorale are loc conform moştenirii legale.


Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 9 septembrie 2020

▮ I. Scopul articolului

1. Scopul prezentului articol este de a rezolva concurența dintre regulile moștenirii legale (abintestat) și a moștenirii testamentare.  El stabilește caracterul subsidiar al moștenirii legale, prioritate având moștenirea testamentară.   Acest principiu nu este afectat de faptul că cartea a 4-a prezintă în primul rând regulile moștenirii legale și abia apoi reglementează moștenirea testamentară.

▮ II. Neaplicarea titlului II al cărții 4

2. Existența unui testament valabil exclude de la aplicare dispozițiile art. 2178-2190, care fac parte din titlul II (Moștenirea legală) din cartea a 4-a (Moștenirea)  Codului civil.  În asemenea mod se dă eficacitate principiului libertății testamentare, care stă la fundamentul dreptului modern succesoral.

3. Cu toate acestea, art. 2530 și urm. (parte a Titlului V (Rezerva succesorală) a cărții a 4-a) prevăd derogarea de la aplicarea regulilor moștenirii testamentare.  Dacă de cujus are măcar un moștenitor rezervatar, acesta va culege moștenirea, într-o manieră limitată, conform regulilor rezervei succesorale, care nu sunt decât o continuare a regulilor moștenirii legale.

▮ III. Aplicarea distributivă a regulilor moștenirii legale și a moștenirii testamentare

4. Alin.(3) are ca efect să permită aplicarea distributivă a celor două seturi de reguli — ale moștenirii legale și ale moștenirii testamentare, pornind de la principiul priorității moștenirii testamentare.  Asta însă nu înseamnă că masa succesorală este divizată în două submase.  În dreptul privat roman o asemenea aplicare concurentă a celor două tipuri de moșteniri era de neimaginat, fiindcă testatorul trebuia să desemneze doar un moștenitor unic și pentru toată masa succesorală [Lange/Erbrecht, p. 160].

5. Într-o primă ipoteză, testamentul ar putea doar dezmoșteni un moștenitor legal, urmând ca în toate celelalte privințe să se aplice regulile moștenirii legale.

Ilustrația 1
D, nefiind căsătorit, este succedat de copiii adulți M1, M2 și M3.  D l-a dezmoștenit prin testament pe M3.  Dacă M3 avea, la rândul său, descendenți, cota sa succesorală va fi culeasă de acești descendenți conform regulilor moștenirii legale, prevăzute la art. 2178.  Dacă însă M3 nu avea descendenți la data deschiderii moștenirii, M1 și M2 vor dobândi cote succesorale de 1/2 fiecare din masa succesorală, din nou, conform regulilor moștenirii legale, prevăzute la art. 2178.

6. Într-o altă ipoteză, testamentul ar putea doar institui un legat sau un executor testamentar, fără a atinge regulile moștenirii legale.  Cercul de moștenitori și cotele lor succesorale se vor determina conform regulilor titlului II, însă moștenitorii vor fi grevați cu executarea legatului în folosul legatarului, ori drepturile lor vor fi restrânse de împuternicirile executorului testamentar.  Pentru o prezentare a legatului, v. adnotarea la art. 2297.

7. Într-o a treia ipoteză, testamentul ar putea desemna un moștenitor testamentar, dar nu ca moștenitor unic.  În privința părții rămase din masa succesorale rămase, se vor aplica regulile moștenirii legale pentru a determina cercul moștenitorilor și cotele lor succesorale. Art. 2241 acoperă expressis verbis această ipoteză și oferă aceeași soluție.

Ilustrația 2
D, nefiind căsătorit, este succedat de copiii adulți C1 și C2.  Prin testament D a dispus că fratele său F1 va moșteni 1/3 din averea sa.  Așadar, 2/3 din masa succesorală rămâne netestată și devoluțiunea ei are loc conform regulilor moștenirii legale, prevăzute la art. 2178.  Moștenitori ai lui D vor fi F1 —1/3 din masa succesorală, C1 — 1/3 și C2 — 1/3 (în absența testamentului, C1 și C2 ar fi primit fiecare o cotă de 1/2 din masa succesorală).

8. La fel, în testament s-ar putea doar reitera că moștenirea revine moștenitorilor legali, fără alte precizări.  Moștenirea legală de asemenea se va aplica integral atunci când testamentul se limitează la a ierta un moștenitor nedemn (art. 2173).

9. În fine, moștenirea legală va interveni dacă testamentul este nul ori moștenitorul testamentar decade de la moștenire și el nu este substituit de un alt moștenitor testamentar conform art. 2249.

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 2177 [online]. Codul civil Adnotat [citat 9 septembrie 2020]. Disponibil: animus.md/adnotari/2177/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.

Articolul 906. Notificările referitoare la neexecutare

Adnotare introductivă la capitolul Clauzele abuzive