Cum poate părintele unic să organizeze ocrotirea intereselor copilului după decesul său?

(1) Poate fi tutore sau curator al minorului o singură persoană fizică ori soţul şi soţia împreună dacă nu se află în vreunul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin.(4) şi dacă au consimţit expres. Dispoziţiile art.107 şi 109 se aplică în mod corespunzător.
(2) [abrogat prin Legea nr. 112 din 9 iulie 2020]
(3) Cu excepţia cazului prevăzut la art.56 alin.(7), tutorele şi curatorul minorului sînt desemnaţi de autoritatea tutelară de la domiciliul sau reşedinţa temporară a persoanei asupra căreia trebuie instituită tutela sau curatela, din oficiu sau la sesizarea persoanelor prevăzute la art.54.
(4) Nu poate fi tutore sau curator:
a) minorul;
b) persoana supusă unei măsuri de ocrotire judiciare;
c) cel decăzut din drepturile părinteşti;
d) cel declarat incapabil de a fi tutore sau curator din cauza stării de sănătate;
e) [abrogat prin Legea nr. 112 din 9 iulie 2020]
f) cel căruia i s-a restrîns exerciţiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărîre judecătorească, precum şi cel cu rele purtări;
g) cel ale cărui interese vin în conflict cu interesele minorului pus sub tutelă sau curatelă;
h) cel înlăturat prin act autentic sau prin testament de către părintele care exercita singur, în momentul morţii, ocrotirea părintească;
i) cel căruia i s-a revocat calitatea de tutore, curator sau ocrotitor provizoriu din culpa sa;
j) cel care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internată persoana asupra căreia se instituie tutela sau curatela;
k) cel care suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
l) cel care nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția rudei minorului de până la gradul al IV-lea inclusiv;
m) cel care nu este rudă cu minorul de până la gradul al IV-lea inclusiv sau nu a stabilit relații apropiate cu acesta.
(5) În cazul în care sunt mai multe persoane care își exprimă dorința de a fi desemnate tutore sau curator, autoritatea tutelară teritorială decide asupra acestui fapt. Dispoziția autorității tutelare teritoriale poate fi contestată în instanța de judecată.
(6) În cazul indicat la alin.(5), autoritatea tutelară teritorială ia în considerație capacitățile morale și materiale de a crește, îngriji și educa copilul, relația acestuia cu persoana respectivă, precum și locul habitual de trai al minorului.

---

Adnotare:
Autor: Octavian Cazac
Publicat: 26 septembrie 2021

▮ Cum poate părintele unic să organizeze ocrotirea intereselor copilului după decesul acestui părinte?

Dacă un părinte decedează, ocrotirea părintească asupra minorului rămâne celuilalt părinte supraviețuitor.

Dacă însă minorul are un singur părinte în viață ori celălalt părinte este decăzut din drepturi părintești, părintele în viață are la dispoziție mai multe mecanisme care vor intra în vigoare la momentul decesului său și vor ocroti mai bine interesele copilului minor:

— să includă în testament o dispoziție testamentară negativă și anume, conform art. 55 alin. (4) lit. h), să prevadă lista de rude ori alte persoane pe care părintele îi exclude de la ocrotirea copilului (e.g. părintele consideră că anumiți bunei ori unchi sau mătuși ale copilului minor sunt o influență rea pentru copil ori chiar au interese).  Motivul excluderii nu contează și nu trebuie menționat;

Ilustrație
„Interzic ca, după decesul meu, curator sau tutore al copilului meu C să fie bunelul B și mătușa M.”

— să indice în testament persoana sau persoanele care urmează a fi desemnate de autoritatea tutelară (ori, în caz de dizabilitate mentală a copilului adult, instanța de judecată) ca tutore ori curator al copilului (art. 69 alin. (4)).  Această dispoziție testamentară nu valorează desemnare de tutore ori curator, i.e. cel desemnat nu devine tutore ori curator imediat după deces, ci ea doar obligă autoritatea decidentă să ia o decizie compatibilă cu testamentul (art. 69 alin. (7)).  Autoritatea poate să ignore această ultimă voință a părintelui doar din motive de risc grav pe care îl pune cel desemnat față de copilul minor (e.g. între timp cel desemnat ca viitor tutore în testament a devenit alcoolic ori violent);

Ilustrație
„Vreau ca tutore și, apoi, curator al copilului meu C să fie fiica mea (adultă) F”

— doar în privința copiilor cu dizabilități mentale (minori ori adulți), părintele poate întocmi un mandatul de ocrotire în viitor a copilului conform art. 77.  El este valabil doar în formă autentificată notarial (art. 78 alin. (3)).  Acesta intră în vigoare după ce este validat de autoritatea tutelară în baza unui raport de expertiză care confirmă că copilul are dizabilitate mentală (art. 81).  Tutorele ori curatorul astfel desemnat își exercită împuternicirile direct în baza mandatului de ocrotire autentificat notarial și nu are nevoie de o decizie a autorității tutelare de desemnare ca tutore ori curator;

— indiferent cine va fi tutore ori curator al minorului, părintele poate să se asigure că bunurile lăsate moștenire minorului sunt administrate de un executor testamentar pe un anumit termen (e.g. când minorul va împlini majoratul sau va absolvi o instituție superioară de învățământ) → adnotarea la art. 2348.

Dacă părintele între timp se răzgândește, el poate revoca oricând testamentul fie depunând o declarație la notarul, fie chiar întocmit un testament olograf (scris complet de mână, datat și semnat → art. 2223) prin care revocă testamentul întocmit anterior (chiar dacă testamentul anterior este autentificat notarial), fie total, fie doar în partea ocrotirii copilului minor.  Testamentul anterior la fel este revocat dacă testamentul nou prevede dispoziții noi privind ocrotirea copilului minor.

Mandatul de ocrotire în viitor al copilului cu dizabilități mentale la fel poate fi revocat oricând de părinte.

Mod de citare recomandat: 
Octavian Cazac, Adnotare la art. 55 [online]. Codul civil Adnotat [citat 27.07.2024]. Disponibil: animus.md/adnotari/55/
Atenție! Verifică dacă lucrării tale i se aplică alte reguli de citare.